Ideea de a tine stive de bani in seifuri cu sisteme sofisticate de securitate pare iesita dintr-un film de actiune, dar unele banci si asiguratori iau in considerare aceasta varianta din cauza ratelor de dobanda aflate sub zero in Europa, scrieFinancial Times.
Autostrazile europene nu sunt inca pline cu masini blindate ce transporta bani spre destinatii top-secret, dar este din ce in ce mai logic din punct de vedere financiar sa stochezi bani, in conditiile in care ratele de dobanda sunt reduse in continuare, iar o astfel de practica ar submina capacitatea bancilor centrale de a impulsiona cresterea economica.
Dupa ultima taiere de dobanda a Bancii Centrale Europene (BCE) din martie, bancile din sectorul privat platesc echivalentul unei rate de 0,4% pentru majoritatea fondurilor pe care le tin in cele 19 banci centrale din zona euro.
Bancherii centrali europeni spun ca vor reduce din nou dobanzile daca se inrautatesc conditiile economice, insa bancherii privati si asiguratorii se gandesc deja la metode inovatoare de a evita penalizarile la care sunt obligati cand isi stocheaza fondurile.
Una dintre ele este sa trasforme banii in forma electronica pe care ii tin in bancile centrale in bani gheata.
Munich Re a experimentat deja cu succes in acest sens prin stocarea unei sume in milioane de euro cu doua cifre pentru - spune asiguratorul - un cost rezonabil.
Alte cateva banci din Germania, inclusiv Commerzbank, al doilea cel mai mare imprumutator din tara, iau in considerare acest pas.
Dar cand un fond de pensii elvetian a incercat sa retraga o suma mare de bani din banca sa pentru a o stoca intr-un seif, banca a refuzat sa furnizeze banii gheata, potrivit unor articole din media.
Daca aceasta practica devine raspandita pe scara larga, ar putea avea implicatii economice majore.
Daca bancile nu platesc bancilor centrale pentru plasarea banilor in cadrul lor, atunci ele nu vor mai fi atat de afectate de alte taieri de dobanda oficiale. Astfel, nu vor fi stimulate sa imprumute si mai multi bani. Din fericire pentru bancherii centrali, stocarea de cash creeaza o suma de alte costuri.
Unul dintre ele este depozitarea si transportul, desi acestea nu sunt cele mai mari probleme.
Retragerea unei sume mari de bani dintr-o data ar tine costurile de transport la nivel redus, iar valorile ridicate de pe cele mai mari bancnote in euro si franci elvetieni inseamna ca sume mari pot fi stocate in spatii relativ mici.
Chiar daca Banca Centrala Europeana inceteaza sa mai emite bancnota de 500 de euro in 2018, iar bancile vor trebui sa o foloseasca pe cea de 200, exista destul spatiu in seifuri, potrivit bancherilor privati.
Spargatorii de banci, cutremurele si alte dezastre neprevazute, pe de alta parte, sunt o problema.
De fapt, este vorba de delicata chestiune a gasirii unui asigurator disponibil sa preia aceste riscuri pentru un pret rezonabil.
“Nimeni nu stocheaza cash pentru perioade mari de timp. La acest moment, banii gheata intra si apoi pleaca repede spre bancomate”, a spus un bancher german care studiaza costurile trecerii la stocarea de bancnote.
Acesta estimeaza ca asigurarile ar fi probabil de 0,5-1% din valoarea sumelor cash tinute. Aceasta rata ar fi mai mare decat dobanda negativa a BCE, dar cam la acelasi nivel cu dobanda de minus 0,75% din Elvetia.
Pe langa asta ar fi si chestiunea daca bancile private vor putea depozita cash pe scara larga fara aprobarea tacita a bancilor lor centrale.
Fiecare banca nationala centrala trebuie sa accepte sa schimbe banii electronici in bancnotele alese de banca. Daca mai multe banci private decid sa stocheze cash, numarul de bancnote in circulatie ar exploda.
In acest moment, bancnotele euro aflate in circulatie totalizeaza 1.087 miliarde euro. Bancile au aproape aceeasi suma (998 miliarde euro) pe care ar putea-o cere de la bancile centrale.
