Bancile au depus peste 150 de sesizari la CCR privind darea in plata; cele mai multe vin de la Raiffeisen si Bancpost

Marţi, 23 august 2016, 13:08 Economie | Finanţe & Bănci

Curtea Constitutionala va dezbate in luna septembrie cel putin 151 de exceptii de neconstitutionalitate ridicate de banci cu privire la Legea darii in plata, dar si una a Judecatoriei Sinaia, cele mai multe fiind depuse de Raiffeisen Bank, Bancpost, Banca Transilvania si Banca Romaneasca, potrivit News.ro. De la intrarea in vigoare a Legii darii in plata si pana in prezent au fost depuse la Curtea Constitutionala 152 de dosare de neconstitutionalitate asupra legii. Dintre acestea, 151 sunt actiuni ale bancilor, iar una este a Judecatoriei Sinaia, care s-a sesizat din oficiu asupra unui dosar aflat pe rol.

Curtea Constitutionala va dezbate aceste dosare cel mai probabil in septembrie, la revenirea din vacanta judecatoreasca, moment pana la care numarul de sesizari inregistrate ar putea creste. Avand in vedere ca toate aceste dosare se refera la aceleasi spete, normele CCR sunt de comasare a tuturor cazurilor si dezbatere a sesizarilor in comun, intr-o singura sedinta.

Pana in acest moment, Raiffeisen Bank este institutia care a depus cele mai multe sesizari, in numar de 35. Raiffeisen este urmata de Bancpost, cu 26 de dosare, dintre care trei in comun cu ERB New Europe Funding, Banca Transilvania, cu 24 de dosare, Banca Romaneasca, cu 21 de dosare, si Piraeus, cu 9 dosare. Au mai facut sesizari si reprezentantii BRD (9), OTP (6), Credit Europe (4), BCR (4),  Alpha Bank (3), ING (2), Garanti Bank (2), Intesa Sanpaolo Bank (1), Unicredit (1) si ERB (1).

Aproape jumatate dintre aceste exceptii de neconstitutionalitate au fost ridicate doar in luna august.

In unele dosare au fost ridicate exceptii de neconstitutionalitate cu privire la Legea darii in plata in ansamblu, insa majoritatea se refera la cateva articole precise. Printre cele mai contestate prevederi din lege se afla cea privind aplicarea legii atat asupra contractelor de credit aflate in derulare la momentul intrarii in vigoare a darii in plata, cat si asupra contractelor incheiate dupa aceasta data. Bancile ar putea invoca astfel elemente de neconstitutionalitate cu privire la un posibil efect retroactiv al legii, fapt interzis de Constitutie.

O alta prevedere contestata este cea prin care darea in plata devine posibila prin derogare de la dispozitiile Legii nr. 287/2009 privind Codul civil.

Bancile au ridicat exceptii de neconstitutionalitate si cu privire la articolele care stabilesc pasii de urmat pentru deschiderea unei proceduri de dare in plata, precum si cu privire la criteriile de eligibilitate.

Nicio banca nu a ridicat insa critici de neconstitutionalitate cu privire la exceptarea programului "Prima Casa" din lege, asa cum avertizau initiatorii si sustinatorii legii ca se va intampla in cazul in care este introdusa o astfel de exceptie in text.

Banca Transilvania, una dintre bancile care au facut cele mai multe sesizari, a precizat, pentru News.ro, ca a invocat exceptia de neconstitutionalitate in cadrul contestatiilor formulate in baza Legii nr. 77/2016.

"Am avut in vedere, in principal, principii constitutionale cunoscute si unanim acceptate precum neretroactivitatea legii civile si garantarea dreptului de proprietate privata, principii pe care, la o prima evaluare, le consideram incalcate de anumite prevederi ale legii. Cu toate acestea, subliniem faptul ca prevederile legale cu privire la care am invocat exceptia se bucura in continuare de prezumtia de legalitate, Curtea Constitutionala fiind singura institutie abilitata sa verifice concordanta legii cu Constitutia", a precizat banca, intr-un raspuns transmis la solicitarea News.ro.

Banca Transilvania a tinut sa mentioneze ca, "pana la o solutie a Curtii pe acest aspect, BT va continua sa respecte si sa aplice legea darii in plata".

Legea darii in plata a intrat in vigoare pe 13 mai.

Strict tehnic, cand titularul nu mai poate plati ratele, va trimite o notificare bancii prin care anunta ca vrea sa ii transmita dreptul de proprietate. Din acel moment, omul nu va mai fi dator bancii, iar banca nu va mai avea dreptul sa recupereze intreaga valoare a imprumutului oferit, ci ar ramane doar cu casa. Nu se va putea duce catre alte proprietati ale debitorului sau catre alte venituri ale acestuia.

Persoanele care vor putea beneficia de aceasta lege trebuie sa fie consumatori persoane fizice, cu credite imobiliare/ipotecare de maxim 250.000 de euro, inclusiv credite de nevoi personale cu ipoteca, conditia fiind ca finantarile sa fi fost contractate pentru achizitia, constructia, extinderea, modernizarea, amenajarea sau reabilitarea unui imobil cu destinatia de locuinta sau garantia sa include cel putin un imobil cu destinatia de locuinta.

De asemenea, legea se aplica si debitorilor care au fost deja executati silit de catre banci.

Guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei (BNR), Mugur Isarescu, declara, recent, ca un numar de 3.398 de debitori au depus 3.907 notificari catre 24 de banci dupa intrarea in vigoare a legii darii in plata, valoarea creditelor aferente fiind de 1,13 miliarde lei, ceea ce reprezinta 2% din valoarea totala a imprumuturilor ipotecare. In aproape doua treimi din cazuri - 64% -, valoarea creditului ramas de rambursat este mai mare decat valoarea garantiei.