Pe masa Curtii Constitutionale s-au strans 174 de contestatii ale darii in plata. 14 banci si Judecatoria Sinaia, care s-a sesizat din oficiu, invoca exceptii de neconstitutionalitate. Vezi in text lista cu toti contestatarii

Miercuri, 31 august 2016, 15:55 Economie | Finanţe & Bănci

Miercuri au mai fost inregistrate la Curtea Constitutionala 5 dosare privind exceptia de neconstitutionalitate a unor articole privind legea Darii in Plata. Raiffeisen Bank, Piraeus Bank, Bancpost, Credit Europe Bank si Credit Europe Ipotecar IFN au urcat la 174 numarul dosarelor aflate pe masa Curtii Constitutionale. Unele banci contesta un articol din Legea cunoscuta ca "Legea DIP", altele intreaga lege, in vreme ce sunt banci care contesta constitutionalitatea mai multor articole. Inafara bancilor mai sus amintite, printre contestatari regasim OTP Bank, Banca Transilvania, BRD-GSG, ING Bank, Banca Romaneasca, Intesa, Garanti, Alpha Bank, UniCredit, dar si Judecatoria Sinaia, care s-a sesizat din oficiu.

Vezi alaturat tabelul cu bancile care au contestat legea darii in plata la CCR.

Reamintim ca prima institutie de credit care a notificat Statul ca intentioneaza sa se adreseze Curtii de Arbitraj a Bancii Mondiale (ICSID) este Raiffeisen Bank. Potrivit surselor noastre, alte doua banci pregatesc notificari similare. Motivul pentru care banca austriaca a notificat Ministerul Finantelor este simplu: intre Romania si Austria exista un tratat bilateral privind siguranta protectiei investitiilor straine, acesta fiind incalcat. Practic, dupa aparitia legii darii in plata, bancile sunt obligate sa provizioneze creditele care pot deveni neperformante, iar Raiffeisen tocmai a comunicat ca "darea in plata" le-a taiat 45 de milioane de euro din profit.

Bancile reclama sumele pe care le pierd ca urmare a aparitiei unor legi ce altereaza iremediabil propriiile scenarii. Statul are la dispozitie circa 3 luni in care să modifice legea, sub ameninţarea unor procese pe care ar urma să le intenteze acţionarii băncilor străine din ţara noastră la tribunalele internaţionale , procese care in mod natural se pierd, iar banii sunt dati de la bugetul de stat. Este corect sa spunem ca acesti bani ii vom plati cu totii, prin taxe sau impozite. Citeste mai mult, aici.

Deocamdata se stie doar ca CCR va judecat in luna septembrie exceptiile de neconstitutionalitate ridicate, existand doar trei scenarii de baza.

• Scenariul nr.1 Legea va fi declarata constitutionala, caz in caree posibil ca numarul debitorilor care sa se puna sub protectia ei, sa creasca

• Scenariul nr 2. Legea sa fie declarata neconstitutionala, caz in care se revine la situatia de dinaintea existentei ei, insa ar putea exista banci care sa ceara daune pentru efectele deja produse

• Scenariul nr 3: Doar anumite articole (unul sau mai multe) din lege sa fie declarate neconstitutionale, caz in care va curge un termen de 45 de zile pana cand acele articole sa fie puse in acord cu Constitutia. Daca nu vor fi re-scrise, ele isi pierd aplicabilitatea, urmand a se vedea cum va functiona legea in lipsa lor.

Deocamdata, ramane doar sa asteptam decizia CCR.