Miercuri, pe ordinea de zi a comisiilor de buget finante si a celei juridice din Senat figura un punct distinct privind "Notificarea inaintata de Raiffeisen Bank International cu privire la diferendul survenit ca urmare a intrarii in vigoare a Legii nr. 77/2016 privind darea in plata a unor imobile in vederea stingerii obligatiilor asumate prin credite; solicitarea MFP a unui punct de vedere al Senatului asupra acestei notificari". La Comisia de Buget dupa 30 de minute de la ora la care trebuiau sa incepa discutiile, erau doar doi senatori, astfel incat sedinta s-a amanat, toti cei circa 15 invitati (printre care secretari de stat din Finante, oficiali din alte ministere sau din BNR) care urmau sa isi spuna punctele de vedere la celelalte puncte de pe ordinea de zi au fost trimisi acasa.La comisia juridica, a fost desemnat un raportor care sa intocmeasca un Raport pe acest subiect, document care ar urma sa fie prezentat in circa doua saptamani.
- Finantele ar vrea ca senatorii sa discute "cu celeritate", acestia amana cu aceeasi celeritate
Reamintim ca Finantele au transmis solicitari separate atat sefului Senatului, cat si sefilor de comisii pentru a exprima un punct de vedere cu privire la notificarea Raiffeisen Banj International.
In document e subliniat faptul ca ar fi de dorit "analiza cu celeritate a notificarii", dar si un punct destul de pesimist de vedere al Finantelor, acestea intreband mai degraba retoric "in ce masura apreciati ca prezentul diferent ar mai putea fi solutionat in mod amiabil".
Mai jos, un alt fragment din scrisoarea transmisa de MFP, senatorilor.
- Piperea: Demersul la ICSID este necredibil, intrucat e facut in preajma deciziei Curtii Constitutionale referitoare la legea DIP. Este evident ca e vorba de fortarea acestei decizii
De cealalta parte, unul din autorii legii, profesorul Gheorghe Piperea a scris e pagina sa de Facebook:
"Desi eu nu sunt (nici pe de parte) in pragul falimentului, va dau si eu niste stiriinfeirbantate, mai ales avand in vedere ca se discuta azi in Comisia juridica a Senatului o nemaipomenita problema de insemnatate nationala - notificarea facuta de o banca, Raiffeisen pe numele sau, impotriva Statului roman, in vederea demararii unui proces la ICSID.
Voila :
1. La ICSID, procesele arbitrale tind la protectia investitiilor impotriva masurilor de expropriere luate de statele membre ale Tratatului multilateral operational in cadrul Bancii Mondiale inca din 1956 si semnat de Romania in 1974; trebuie sa fie vorba, deci, de o investitie; sa vedem ce investitie are Raiffeisen; avand in vedere ca toti bancherii plang pe umarul deponentilor, aratand mereu ca, daca sunt periclitate afacerile bancare, sunt periclitate depozitele Clientilor, inseamna ca nu exista nicio investitie a bancii si nici a actionarului; daca nu sunt creati din nimic, cu ocazia actului juridic al imprumutului (asa cum ne invata dl Isarescu in urma cu ceva timp, cand ne spunea ca bankingul e un fel de alchimie, adica de vrajitorie), atunci banii dati cu imprumut sunt ai deponentilor, si nu ai bancii; pe de alta parte, trebuie sa fie vorba de o proprietate si de o expropriere; Raiffeisen se plange ca, fiind nevoita sa puna un provizion de 49 de mil de euro, din teama de efectele darii in plata, a avut un profit mai mic decat cel preconizat; dar banii din provizion sunt banii bancii, tinuti in pastrare la BNR; ei revin bancii dupa ce va fi trecut pericolul; deci, nu e vorba de nicio expropriere, caic banii din acel provizion sunt in continuare ai bancii, si nu ai statului; iar provizionul respectiv a fost, oricum, pus gresit, fiind ghidat doar de panica irationala fata de legea darii in plata (si, eventual, de intentia de a presa autoritatile romane cu pericole inventate si cu actiuni la instantele internationala pentru ca zisele autoritati si-au permis sa emita o lege care nu e in concordanta cu interesele de moment ale bancii); Raiffeisen nu a avut mai mult de 3-400 de dari in plata, deci provizionul respectiv este mult exagerat;
2. Profitul si cuantumul sau depind de o multime de fapte, precum si de (in)competenta manageriala; nu se poate construi o legatura cauzala intre acel provizion de 49 de mil si reducerea profitului Raiffeisen; spre exemplu, falimentul Astra Asigurari, previzibil pentru niste profesionisti care se respecta, a cauzat bancii Raiffeisen, de unul singur, un provizion de 530 de mil euro, provizion care va ramane blocat pe tot timpul falimentului Astra Asigurari (5-6 ani de acum incolo); in mod evident, acesta este un element substantial de reducere a profitului, dar Raiffeisen nu spune o vorba despre acest cost inregistrat neatent (ca sa ma exprim elegant) in contabilitate;
3. Raiffeisen a fost intodeauna un grup privilegiat in Romania, fiind prezent in toate marile afaceri publice – pe seama statului si a autoritatilor locale, Grupul Raiffeisen a facut mereu profit enorm; un exemplu concludent este emisiunea de obligatiuni, in valoare de 550 mil euro, a municipalitatii Bucuresti, emisiune pe care a intermediat-o exclusiv Raifeisen Capital; la fel, programul Prima casa, in valoare de peste 33 mld lei (2009-2016), la care Raiffeisen este unul dintre campioni; nu se poate pretine ca, in business, sa castigi mereu, inclusiv prin pastrarea tututor privilegiilor;
4. Nu exista nici macar speranta legitima de profit pentru Raiffeisen; cei care isi dau casa in plata sau cei care cer sa li se stearga datoria ramasa dupa executarea silita si evacuarea din locuinta familiala sunt, oricum, faliti, neputind sa mai plateasca nimic dupa darea in plata sau executarea silita; asadar, astfel de persoane sunt, oricum, un risc sistemic pentru banci; nu se mai poate face profit de pe urma unui debitor de pe care s-au luat de mult camasa, plus 7 piei; singurul “profit” pe care il spera Raiffeisen este ca acesti robi ai datoriei sa fie cesionati unor colectori de creante, cu 0,2%-2% din valoarea creantei ramase de recuperat, in asa fel incat Raiffeisen sa poata sa bifeze un obiectiv in demersurile fata de BNR – reducerea creditelor neperformante; in plus, contractele de credit ale Raiffeisen sunt impanate cu clauze abusive, fiind de natura a determina continuu plati nedatorate, culegerea acestora fiind pur si simplu ilegitima si imorala; un asemenea profit nu poate fi certificat de ICSID, intrucat este nelegitim.
In fine, e bine de spus ca demersul la ICSID este necredibil, intrucat e facut in preajma deciziei Curtii Constitutionale referitoare la legea DIP. Este evident ca e vorba de o fortare a acestei decizii, adaugata la multiple alte presiuni la adresa judecatorilor CC.
In final : curand, platile din bugetele de PR pentru diversele publicatii sau canale de difuzare amicale cu bancile se vor opri. Ce e mult, strica. Ce e ineficient, falimenteaza. A bon entendeur, salut!
- Care e de fapt miza acestor discutii?
Austriecii spun ca s-a incalcat un Tratat international (vezi aici detalii), lucru asupra caruia Statul a fost prevenit (vezi detalii) si ca asta nu va ramane fara consecinte financiare. Aceste eventuale consecinte vor fi platite de la buget, dupa cum spune legea.
Prin urmare, s-ar putea sa asistam la un paradox: e propusa o lege cu grave carente constitutionale (vezi detalii) , legea e promulgata de Presedinte , fiind "in regula", Raiffeisen spune ca nu e in regula si notifica Romania, in tara urmeaza conferinte pe aceeasi tema (vezi detalii), iar cei din Finante sunt disperati ca nu prea vad cum s-ar putea rezolva problema fara sa dam bani de la buget.
Intreb si eu: nu era mai ieftin ca Statul sa ii sprijine direct cu bani pe cei care au dat in plata sau sa se fi format un fond de compensare fiscala ( scutiri de taxe si/sau impozite pe perioada determinata) prin care cei care cu adevarat nu mai pot face fata ratelor- pentru ca e clar ca sunt oameni aflati in aceasta situatie -sa fie ajutati si sa nu fim nevoiti sa ne facem de ras pe la instantele internationale? Sunt convins ca adevarul e undeva la mijloc. Ba chiar la doua-trei palme mai jos de mijloc, pentru unii.
3
3
