Contributia directa a industriei lemnului la formarea PIB in Romania a fost relativ constanta in ultimul deceniu (variind intre 1,1% si 1,5%), potrivit unui studiu al PwC Romania. Din acest punct de vedere, Romania se situa in 2014 pe locul 9 in cadrul Uniunii Europene (1,1% comparativ cu media UE de 0,4%). Daca se considera si efectul indirect si cel indus asupra economiei, industria silvica si de prelucrare a lemnului din Romania contribuie cu 3,5% la PIB.
Romania detine a opta cea mai mare suprafata impadurita din UE. Astfel, la finalul lui 2015 suprafata forestiera nationala era de 6,86 mil. hectare, cel mai ridicat nivel de la 1929 incoace, insa suprafata forestiera disponibila pentru exploatare a scazut cu 18% fata de 1990. Ponderea suprafetei impadurite destinata exploatarii in suprafata totala impadurita a fost de 67% in 2015 (in scadere de la 88% in 1990).
In acelasi timp, tara noastra ocupa doar locul 20 in UE in functie de gradul de acoperire forestiera - la finalul lui 2015, suprafata forestiera reprezenta 29% din suprafata totala a terenurilor tarii, in crestere cu 2% fata de 1990. Astfel, gradul de acoperire forestiera al Romaniei se situeaza sub media UE (37%) si sub obiectivul stabilit prin programul Natura 2000 (40%). Romania are circa 2,2 mil. hectare de terenuri agricole degradate, care ar putea fi utilizate pentru impadurire. Pentru comparatie, tarile UE cu cea mai mare suprafata de padure si cel mai mare grad de impadurire sunt: Suedia (28 mil. hectare, 64% acoperire) si Finlanda (22,2 mil. hectare, 66% acoperire) ￢ tari care au si o industrie forestiera si de exploatare a lemnului foarte dezvoltata.
Sectorul silvic si al prelucrarii lemnului contribuie cu 1,7 miliarde euro la bugetul de stat, atunci cand sunt luate in calcul efectele directe si indirecte asupra economiei. De asemenea, in sector sunt angajate 128.000 de persoane in mod direct, iar alte 186.000 de persoane in sectoare conexe. Industria de prelucrare a lemnului contribuie la ocuparea fortei de munca in zonele mai putin dezvoltate, prin crearea de unitati de productie. Potrivit studiului PwC, investitiile in sectorul de prelucrare a lemnului au fost in medie de 200 milioane de Euro pe an.
"Romania are un potential foarte bun de dezvoltare a sectorului forestier si de prelucrare a lemnului in masura in care si-ar spori semnificativ productivitatea. Potrivit datelor noastre, Romania are in prezent cea mai scazuta productivitate a fortei de munca in sectorul forestier din UE, cu 8,4 unitati de lucru anuale (ULA, echivalentul muncii efectuate de catre un angajat cu norma intreaga) / 1.000 ha, dublu fata de media europeana de 4,3 ULA / 1,000 ha. Printre motivele productivitatii scazute se numara lipsa drumurilor forestiere si tehnologia de recoltare depasita. In tarile membre UE, in medie, un singur angajat din administratia publica gestioneaza circa 632 ha, de 2,4 ori mai mult fata de suprafata gestionata de un angajat din Romania (263 ha), principala cauza fiind sistemele IT deficitare folosite de autoritatile silvice din Romania", a declarat Bogdan Belciu, Partener, Consultanta pentru Management, PwC Romania, coordonatorul studiului.
In 2015, volumul de lemn disponibil pentru exploatare in Romania a reprezentat numai 66,8% din volumul total de lemn (in scadere de la 88% in 1990), fiind unul dintre cele mai reduse grade de exploatare din UE.
Totusi, tara noastra s-a situat in 2015 pe locul 6 in ceea ce priveste raportul dintre volumul de lemn si suprafata forestiera disponibila pentru exploatare (280 m3/ha), cu mult peste media UE (172 m3/ha).
Cresterea naturala a padurilor din Romania este de circa 5,4 m3/ha/an (conform datelor furnizate de Institutul National de Statistica) sau de circa 7.8 m3/ha/an (in conformitate cu Inventarul Forestier National).
In 2014, Romania a fost cel mai mare al 9-lea procesator si comerciant de lemn brut din UE, contribuind cu 3% din totalul de lemn brut prelucrat si comercializat din Uniune (420,4 mil. m3). Insa avand in vedere gradul redus de exploatare forestiera, aceasta contributie ar putea creste.
In Romania, productia (15,1 mil. m3) a fost peste media UE (14,5 mil. m3), in timp ce doar o proportie mica din lemnul brut recoltat a fost exportata (0,5 mil. m3). Media exporturilor din UE a fost de 1,7 mil. m3. In schimb, pentru a sustine capacitatea de productie si nevoia de aprovizionare, de-a lungul lantului valoric, au fost importati 1,6 mil. m3 aditionali. In conditiile unei mai bune utilizari a padurilor, cererea pentru acest volum ar putea fi acoperita exclusiv din productia interna.
O mare parte din productia de lemn este consumata pentru incalzire (5 mil. m3 in Romania, semnificativ mai mare fata de media UE - 3,39 mil. m3). O parte importanta a consumului intern a fost acoperita prin importul a 1.01 mil. m3, acest lucru confirmand faptul ca exista cerere care ar putea fi acoperita din productia interna.
"Romania exporta majoritatea productiei sale din prelucrare secundara in loc sa o valorifice in continuare pe lantul valoric. Astfel, tara noastra pare a fi implicata in principal in prelucrarea primara si secundara pe lantul valoric, cu o industrie de prelucrare finala limitata (mobilier, locuinte, constructii). Este necesara o utilizare mai intensa a potentialului forestier, prin diversificarea structurii speciilor forestiere in favoarea celor mai productive, intensificarea impaduririlor, cresterea anuala a volumului de lemn pe picior, dar si a celui recoltat", a adaugat Bogdan Belciu.
2
6
