Print
YM
E-mail
Mai mare|Mai mic

Florin Citu: ​Despre criza din 2008, in trei episoade scurte

de DP     HotNews.ro
Luni, 17 octombrie 2016, 10:21 Economie | Finanţe & Bănci


florin citu
Foto: Agerpres
Am doua probleme cu criza economica din 2008. Caderea economiei locale a fost mai puternica ca in alte tari din regiune si perioada de revenire mai lunga. Pentru un economist intrebarea este simpla; cat din structura economiei la acel moment a determinat acest rezultat si cat a fost determinat de interventia statului (banca centrala sau guvern)?, se intreaba Florin Citu pe blogul sau. Structura economiei este foarte importanta. Cu cat economia este mai flexibila cu atat face fata mai usor unor socuri – pozitive sau negative.

Sa explic fraza precedenta. O economie flexibila este una in care resursele se misca dintr-un sector intr-altul foarte usor. Daca un sector creste puternic (sau o zona) si are nevoie de forta de munca semnalizeaza acest lucru prin salarii mai mari. Asa cum salariile mai mari din alte tari atrag fora de munca din Romania asa si salariile mai mari din anumite zone sau sectoare ale unei tari atrag forta de munca din altele unde forta de munca zace nefolosita. Este adevarat ca este mult mai usor sa transferi capital dintr-un sector in altul decat forta de munca. Dar intr-o economie libera diferentele de “skill” dintre doua sectoare sunt eliminate de companii private sau sistemul de educatie prin programe de training, de exemplu.

Acum despre socuri. Cand vorbesc despre socuri, pozitive sau negative, vorbesc de schimbari ale status quo-ului. O crestere brusca de taxe reprezinta un soc. O crestre de dobanda prin surprindere in alta tara reprezinta alt soc. O crestere neanticipata de economie din partea bancii centrale inca un tip de soc. Alte socuri dar care actioneaza pe termen lung, informatizarea unei economii sau schimabarea de atitudine a consumatorului (mananca mai sanatos, de exemplu). Toate aceste schimabri, socuri, sunt preluate in economia reala si actioneaza asupra deciziilor de investitii si economisire. Acesta este modul prin care aceste socuri schimba structura economiei pe termen scurt sau lung. Daca oamenii mananca mai sanatos, atunci vom vedea resurse din economie directionate catre producerea acestui tip de bunuri. La inceput acestea vor fi atrase din exterior dar rata mare de profit ii va face pe altii sa investeasca local.

Sa revenim la ideea de baza pentru ca am omis ceva voit. Intr-o economie flexibila este mai usor sa faci fata socurilor, pozitive sau negative, pentru ca resursele se misca liber dintr-un sector in altul. Si ce le opreste? Interventia statului, reglementarea. Bineinteles ca in realitate raspunsul la soc, pozitiv sau negativ, nu este imediat. Dupa cum am spus capitalul trece usor de la un sector la altul dar nu si forta de munca. Asa ca atat forta de munca si capitalul cer de la stat “protectie, ajutor” pentru perioade de tranzitie. Companiile vor sa fie protejate pana devin “puternice sa faca fata competitiei”. La fe si forta de munca.

Partea cea mai buna despre o economie flexibila este ca nu are nevoie sa anticipeze socurile. Nu are nevoie sa aiba comisii, comitete de experti care sa incerce sa ghiceasca de unde vine urmatorul pericol pentru economie doar ca sa mai impuna o reglementare pentru a ne feri de efectele pericoului respectiv. Intr-o economie unde resursele sunt alocate in functie de pret determina de piata libera, in mare parte, nu este nevoie sa anticipezi socuri. Este nevoie sa ai bine puse la punct sisteme care sa faciliteze tranzitia resurselor de la un sector la altul.

Citeste textul integral si comenteaza pe blogul lui Florin Citu.


Citeste mai multe despre   





Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.





3295 vizualizari



ESRI

Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.

Aici puteti modifica setarile de Cookie

hosted by
powered by
developed by