Nu cred ca lipsa unui proiect de tara sau a strategiilor/platformelor ne prisoseste. Planuri si idei am avut noi intotdeauna, dar altceva ne-a lipsit, scrie Dan Popa pe blogul Hymerion.ro. Punerea lor in practica. Finalizarea. Mai jos, cum arata PIB/capita, calculat in 1990 International Geary-Khamis dollars. Ca sa nu existe dubii legate de ne-comparabilitate. Vi se pare ca ne apropiem? Click pe imagine pentru a o mari.

HotNews.roFoto: Hotnews

Ideea e urmatoarea: cele 12 state luate ca medie sunt Austria, Belgia, Danemarca, Finlanda, Franta,Germania, Italia, Olanda, Norvegia, Suedia, Elvetia si Regatul Unit al Marii Britanii. O sa vedem mai jos si cum stam fata de tarile din vecinatate.

Romania a avut in mod constant alta agenda decat cea europeana. Cand ei pariau pe stiinta si educatie, noi mizam pe religie. Cand in Vest s-a mizat pe investitii si tehnologie, noi ne bateam intre noi ca (virgula) chiorii.

In Europa, de la mijlocul secolului al XVI-lea pana la sfarsitul XVII, a existat un progres fundamental in stiinta, progres cu consecinte importante pentru navigatie, interactiunea pamantului, soare, stele... Revolutia a inceput in 1543 odata cu publicarea teoriei lui Copernic, care a fost urmat de Kepler si Galileo. Ultimii au trecut la observatii detaliate ale miscarii corpurilor ceresti, la estimari ale distantelor ceresti si la noi concluzii cu privire la legile miscarii. In 1610, Galileo face propriile telescoape pe care le-a folosit pentru a observa munti si craterele lunii, petele de pe soare, satelitii lui Jupiter, fazele lui Venus, si stelele din Calea Lactee. In 1632, publica "Dialog despre cele doua mari sisteme ale lumii". Noi eram ocupati cu rascoale, legarea de glie a taranilor moldoveni, sau cu incursiunile (esuate) ale lui Rakoczi al doilea in Polonia, pentru a pune mana pe coroana acestei tarii (1657).

Pe la 1662 apare Royal Society, fondata la Londra,(Newton a fost presedinte al societatii 1703-1727). Academie des Sciences din Franta vine si ea la scurt timp , dupa care Observatorul din Paris e infiintat in 1672 iar Observatorul Greenwich in 1695. Progresele inregistrate in astronomie si fizica au fost insotite de progrese majore in matematica si proiectarea de noi instrumente (telescoape, micrometre, microscoape, termometre, barometre, pompe de aer, ceasuri, articole si motorul cu aburi), care au avut implicatii enorme.

La noi, il avem pe Brancoveanu si politica lui externa extrem de sovaitoare. Serban Cantacuzino concepe un plan de atac asupra Constantinopolului pentru a alunga turcii din Europa (bun plan de tara), iar puterile vestice ii promit sprijin.In final, neconcretizat. . Moare fix in mijlocul pregatirilor, otravit de boierii carora le era frica de planurile sale.

S. Cantacuzino a introdus totusi porumbul in Romania, care la scurta vreme a ajuns hrana de baza a tarii.ASub auspiciile sale faimoasa Biblie romaneasca de la Bucuresti a aparut in 1688.

Secolul al 19-lea. Anglia era campioana productivitatii muncii si se batea pentru pozitia de lider cu SUA. Care SUA au reusit sa depaseasca Regatul Unit ca productivitate abia in 1890, dupa care a crescut mai rapid ca UK-ul de azi. Apar motoarele cu abur, care au revolutionat transportul de pasageri si marfuri pe cale terestra . La noi au aparut la 100 de ani dupa ce au intrat pe piata, ca sa zic asa.

Calitatea capitalului uman (adica, numarul mediu de ani de studii, ponderat cu nivelul atins) a crescut de unsprezece ori in Statele Unite si Japonia si de opt ori in Regatul Unit. In Romania, de 1,8 ori. Investitiile in progresul tehnic , la fel. Nu mai vorbesc de ritmul acestui progres tehnic, mult mai rapid in al XIX-lea si al XX-lea decat oricand inainte.

Comertul international a crescut rapid dupa 1820, volumul exporturilor pe cap de locuitor a crescut de 88 ori mai mare in Marea Britanie, de 110-ori in Statele Unite ale Americii, si intr-o proportie mult mai mare in Japonia (a carei economie a fost inchisa pentru comertul exterior pana in 1855). La noi, cresterea a fost de 11 ori.

Nu discut de perioadele anterioare. Intre anii 1000 si 1820, investitiile in echipamente au fost extrem de modeste peste tot. Dar, cu toate acestea am asistat la inventia tiparului. Care a adus progrese fundamentale in stiinta, si raspandirea educatiei universitare. Progresul tehnic a fost mai lent si era mai degraba empiric, construit prin experimente care dadeau deseori erori. Progresul tehnic se baza pe captarea cat mai eficienta a energiei eoliene (vantul, da?) dar si pe o crestere a numarului de ore lucrate pe cap de locuitor.

Vom reveni.

Comenteaza pe blogul Hymerion.ro.