Curtea Constitutionala a admis marti doua exceptii de neconstitutionalitate in ceea ce priveste Legea darii in plata, respingand in acelasi timp alte doua exceptii, din cele 33 de sesizari referitoare la neconstitutionalitatea legii discutate de jucatatorii curtii, a anuntat Valer Dorneanu.
Potrivit acestuia, Curtea s-a pronuntat pentru 25 de dosare si a amanat o decizie pentru alte 8 in data de 27 octombrie.
"Solutia este diversificata, impartita", a spus Dorneanu, la finalul sedintei de marti.
Intr-una dintre solutii, judecatorii CCR au admis exceptia de neconstitutionalitate legata de sintagma "devalorizarea bunurilor imobile".
"Dupa analize repetate si foarte aprofundate, am primit pana acum peste 700 de cauze de la banci sau de la debitori, dintre care pentru 581 suntem abia in faza de rapoarte. Pentru astazi ne-am pronuntat asupra unui calup de 25 de dosare, pentru 8 dosare am amanat pronuntarea pe 27 octombrie, dar acolo se vor regasi multe dintre concluziile pe care le-am adoptat astazi", a explicat presedintele CCR, Valer Dorneanu, citat de news.ro.
Dorneanu a precizat ca in sedinta de marti CCR a admis doua sesizari.
"Am admis exceptia de neconstitutionalitate, s-a constatat ca sintagma precum si din devalorizarea bunurilor imobile, sintagma care era continuta in art. 11 teza I, este neconstitutionala. Sintagma se referea la faptul ca sunt aplicabile si acelor situatii care privesc devalorizarea bunurilor imobile. Or, obiectul procesului era plata contractului, nu era vorba de bunuri imobile si din acest punct de vedere va fi eliminata aceasta sintagma", a afirmat el.
Presedintele Curtii a spus ca o alta admitere se refera la posibilitatea aplicarii contractelor in derulare doar in masura in care se verifica si conditiile referitoare la "existenta impreviziunii", lucru pe care va trebui sa il decida instanta.
"Am admis, de asemenea, exceptia de neconstitutionalitate si am constatat ca prevederile art. 11 teza I, raportate la art. 3, teza II, art. 4, art. 7 si art. 8 din legea 77 sunt constitutionale in masura in care instanta judecatoreasca verifica conditiile referitoare la existenta impreviziunii. Fac precizarea ca aceasta posibilitate nu o aveau instantele sesizate de banci sau de parti si de aici incolo instantele de judecata vor trebui sa aiba in vedere toate implicatiile teoriei impreviziunii, si cu privire la riscuri si la proportionalitate si la celelalte aspecte", a spus el.
Reprezentantii bancilor au pledat in fata Curtii Constitutionale pentru declararea ca neconstitutionala a Legii darii in plata, pe motiv ca prevederile acesteia actioneaza retroactiv, suprima drepturi consacrate in Constitutie si impune vointa unilaterala a debitorilor, fara ca aceste situatii sa fi putut fi prevazute la momentul incheierii contractelor.
Legea darii in plata a intrat in vigoare pe 13 mai.
Conform Constitutiei, dispozitiile din legile si ordonantele in vigoare, precum si cele din regulamente, constatate ca fiind neconstitutionale, isi inceteaza efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curtii Constitutionale daca, in acest interval, Parlamentul sau Guvernul, dupa caz, nu pun de acord prevederile neconstitutionale cu dispozitiile Constitutiei. Pe durata acestui termen, dispozitiile constatate ca fiind neconstitutionale sunt suspendate de drept.
Iata mai jos comunicatul CCR:
"In ziua de 25 octombrie 2016, Plenul Curtii Constitutionale, investit in temeiul art.146 lit.d) din Constitutia Romaniei si a art.29 din Legea nr.47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, a luat in dezbatere exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Legii nr.77/2016 privind darea in plata a unor bunuri imobile in vederea stingerii obligatiilor asumate prin credite, in ansamblul sau, si in mod special ale art.1 alin.(3), art.3, art.4, art.5 alin.(2), art.6, art.7, art.8, art.10 si art.11 din aceasta.
In urma deliberarilor, Curtea Constitutionala, cu unanimitate de voturi:
1. A admis exceptia si a constatat ca sintagma ￢precum si din devalorizarea bunurilor imobile￢ din art.11 teza intai din Legea nr.77/2016 privind darea in plata a unor bunuri imobile in vederea stingerii obligatiilor asumate prin credite, este neconstitutionala.
2. A admis exceptia si a constatat ca prevederile din art.11 teza intai raportate la art.3 teza a doua, art.4, art.7 si art.8 din Legea nr.77/2016 privind darea in plata a unor bunuri imobile in vederea stingerii obligatiilor asumate prin credite, sunt constitutionale in masura in care instanta judecatoreasca verifica conditiile referitoare la existenta impreviziunii.
3. A respins, ca inadmisibila, exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art.11 teza intai raportate la dispozitiile art.3 teza intai, precum si exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art.11 teza a doua din Legea nr.77/2016 privind darea in plata a unor bunuri imobile in vederea stingerii obligatiilor asumate prin credite.
4. A respins, ca neintemeiata, exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art.11 teza intai raportate la celelalte dispozitii din Legea nr.77/2016 privind darea in plata a unor bunuri imobile in vederea stingerii obligatiilor asumate prin credite, si a constatat ca acestea sunt constitutionale, prin raportare la criticile formulate.
Declararea ca neconstitutionala a sintagmei ￢precum si din devalorizarea bunurilor imobile￢ (mentionata la pct.1) din art.11 teza intai din Legea nr.77/2016 a avut in vedere faptul ca devalorizarea bunurilor imobile nu este incidenta, in raport de obiectul contractelor de credit (sume de bani).
Solutia pronuntata de Curtea Constitutionala la pct.2 a avut in vedere, in principal, incalcarea art.1 alin.(5), referitoare la calitatea legii, in componenta sa privind cerintele de claritate si previzibilitate a legii si a art.21 ￢ Accesul liber la justitie din Constitutie.
Respingerea, ca inadmisibila, a prevederilor mentionate la pct.3 a avut in vedere faptul ca toate dosarele in care au fost invocate exceptiile de neconstitutionalitate vizeaza contracte de credit incheiate intre anii 2007-2009, si anume sub regimul Codului civil din 1864, astfel ca aceste prevederi nu au legatura cu solutionarea cauzelor, fiind incident art.29 alin.(1) din Legea nr.47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale.
Decizia este definitiva si general obligatorie si se comunica celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si instantelor care au sesizat Curtea Constitutionala.
Argumentele retinute in motivarea solutiei pronuntate de Plenul Curtii Constitutionale vor fi prezentate in cuprinsul deciziei, care se va publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I."
16
18
