Cele mai mari rate ale locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în administraţia publică (3,81%), urmată de sănătate şi asistenţă socială (2,77%), respectiv de activităţi de spectacole, culturale şi recreative (2,54%).
În industria prelucrătoare s-au concentrat circa 28% din numărul total al locurilor de muncă vacante (17.800 locuri vacante), iar rata a luat valoarea de 1,54 %.
Sectorul bugetar a însumat peste o treime din numărul total al locurilor de muncă vacante. Astfel, 9.900 de locuri vacante se regăsesc în administraţia publică, 8.800 locuri vacante în sănătate şi asistenţă socială, respectiv 2.800 de locuri vacante în învăţământ.
La polul opus, cele mai mici valori atât ale ratei cât şi a numărului locurilor de muncă vacante s-au regăsit în industria extractivă (0,10%, respectiv 0,1 mii locuri vacante).
În ceea ce priveşte numărul locurilor de muncă vacante cele mai relevante creşteri s-au evidenţiat în activităţile din industria prelucrătoare (+1,9 mii locuri vacante), sănătate şi asistenţă socială, respectiv în activităţile de servicii administrative şi servicii suport (+1,2 mii locuri vacante fiecare în parte).
La polul opus, cea mai relevantă scădere a ratei locurilor de muncă vacante s-a regăsit în activităţile de tranzacţii imobiliare (-0,24 puncte procentuale), iar în ceea ce priveşte numărul locurilor de muncă vacante în activităţile de informaţii şi comunicaţii (-0,3 mii locuri vacante).
Economia are capacitatea de a absorbi forta de munca, fapt confirmat de scaderea ratei somajului BIM cu 0,3 puncte procentuale, pana la 6,1% - nivelul minim postcriza. In acest context devine tot mai dificil pentru firme sa gaseasca candidati potriviti, procesul fiind ingreunat si de persistenta problemelor structurale - somerii pe termen lung detin in continuare o pondere insemnata in total (circa jumatate), iar tinerii nu reusesc sa raspunda cerintelor solicitate pe piata muncii (in cazul acestora rata somajului ramane la valori de peste 20%, plasandu-se printre cele mai ridicate din UE), se arata in Raportul privind inflatia, lansat in urma cu cateva zile de BNR.

Conditiile pe piata muncii continua sa se tensioneze, fiind cu atat mai necesare extinderea masurilor active pe piata muncii (sprijinirea mobilitatii interne, programe de reconvertire profesionala) si adecvarea competentelor dezvoltate in sistemul de invatamant la cerintele firmelor. In acest sens, o imbunatatire a mobilitatii interne ar putea surveni ca urmare a acordarii unei prime de instalare mai consistente (incepand din luna decembrie) somerilor care isi gasesc un loc de munca ce necesita schimbarea domiciliului, precum si a majorarii suportului financiar acordat companiilor care angajeaza someri, se mai arata in Raport.
Pentru ultimul trimestru din acest an, atat rezultatele studiului Manpower, cat si sondajul INS/CE-DG ECFIN indica intentii de angajare in industrie si in serviciile de piata. In schimb,in constructii si in comert perspectivele nu par a fi foarte optimiste. In constructii , magaerii anticipeaza stabilizarea angajarilor sau chiar contractii de personal, in vreme ce in comert nivelul incertitudinii este chiar mai ridicat - companiile intervievate in cadrul sondajului INS/CE-DG ECFIN se arata mai degraba pesimiste.
In general, asa este peste tot în lume, Canada fiind un exemplu ilustrativ, târgurile de joburi sunt falsuri organizate de guvern cu scop propagandistic pentru a induce ideea ca sunt locuri de munca.
Chiar nu ingrijoreaza pe nimeni aceasta situatie? Mai exista in UE un asemenea caz?
Asta deoarece:
-de obicei oferta de joburi este la distanta mare de locurile unde exista somaj ridicat.
-in mare parte sunt joburi platite la nivel minim si deci e aproape imposibil sa atragi someri din alte zone pentru ca nu-si pot acoperi subzistenta.
-exista nepotrivire intre pregatirea somerilor si locurile de munca oferite