Marii retaileri: Esentiala este respectarea legalitatii si nu tertipuri tactice fara finalitate
Credem ca intreaga Lege 150/2016 trebuie revizuita cat mai repede pentru ca, asa cum am anticipat, nu a adus nimic bun nimanui si, pe langa riscul de infringement si aparitia altor vulnerabilitati legale, a produs si masive bulversari in piata. AMRCR este gata sa colaboreze cu institutiile statului si cu organizatiile profesionale pentru elaborarea unei legi corecte in domeniul comercializarii produselor alimentare, in beneficiul general al operatorilor economici, avand ca obiective sustinerea si promovarea producatorilor locali si a produselor romanesti, in conditiile economiei libere de piata si, mai ales, in folosul consumatorilor, mai spune Badescu.
Reamintim ca , potrivit ministrului Irimescu, reprezentantii hipermarketurilor s-ar fi plans la Comisia Europeana, iar Comisia a atentionat Ministerul Agriculturii ca ne-ar putea sanctiona cu infringementul pentru legea care-i obliga pe retaileri sa vanda 51% produse locale. "Am primit un document care este confidential, este doar intre autoritati, transmis de la Comisie la minister, dar informatia este corecta, asa este: suntem atentionati ca ar putea urma un infringement din cauza Legii 51%, a spus Achim Irimescu. "Ei (n.r. - retailerii) s-au plans la Comisie, apoi Comisia ne-a solicitat cateva informatii, iar dupa ce le-am transmis acele informatii a venit aceasta instiintare, cu o posibila sanctiune", a precizat ministrul Agriculturii, pentru Mediafax.
Potrivit acestuia, Romania ar avea doua solutii pentru evitarea sanctiunii: reducerea cotei de 51% sau demonstratia ca producatorii din UE nu vor fi discriminati. "Prima solutie ar fi renuntarea la procentajul de 51%, lucru pe care il poate face doar Parlamentul, Legea fiind deja adoptata, iar a doua solutie ar fi sa-i convingem pe reprezentantii Comisiei Europene, sa le demonstram ca prin aceasta lege nu-i discriminam pe producatorii din Uniunea Europeana", a explicat ministrul Agriculturii.
Potrivit Legii 150/2016, comerciantii de produse alimentare au obligatia ca, pentru categoriile carne, oua, legume, fructe, miere de albine, produse lactate si de panificatie, sa achizitioneze aceste produse in proportie de cel putin 51% din volumul de marfa pe raft, corespunzator fiecarei categorii de produse alimentare, provenite din lantul alimentar scurt, asa cum este definit in conformitate cu legislatia in vigoare. Proiectul legii a fost aprobat la inceputul lunii iunie de Camera Deputatilor, ca for decizional, iar in luna iulie a fost promulgat de presedintele Klaus Iohannis. Legea urmeaza sa intre in vigoare la inceputul lunii ianuarie 2017, iar Ministerul Agriculturii trebuie sa emita pana atunci normele metodologice de aplicare.
Un raport al Transparency International arata anul trecut ca marile magazine au unul dintre cele mai influente grupuri de lobby de la Bruxelles, iar Comisia Europeana a fost sensibila la schimbarile legislative care influenteaza hipermarketurile. Cel mai recent exemplu este cel al Slovaciei, fata de care a fost demarata procedura de infringement dupa ce marile magazine din aceasta tara au fost obligate sa publice detalii despre ponderea produselor locale in cifra lor de afaceri. In Slovacia a fost vorba doar de publicarea unor informatii, dar in Romania marile magazine vor fi obligate sa cumpere de pe asa-numitul lant scurt de aprovizionare 51% dintre alimentele pe care le au la vanzare. Formularea de lant scurt a aparut in textul de lege tocmai pentru a nu aparea probleme de interpretare la Comisia Europeama.
Marile lanturi comerciale contesta chiar si asa noua lege si avertizeaza ca, daca nu vor reusi sa aduca in rafturi suficiente alimente romanesti, vor fi fortate sa isi inchida magazinele.

ANALIZĂ Cât de pline sunt parcările Primăriei Capitalei după creșterea tarifului la 10 lei/oră și ce cheltuieli cu salariile vs încasări a însemnat transferul serviciului la compania municipală
Noi reglementari ale ANRE pentru schimbarea furnizorului de energie: Consumatorii casnici vor trebui să comunice indexul / Ofertele trebuie să arate din ce este compus prețul
Cum se circulă pe liniile principale de cale ferată și cât au scăzut vitezele față de anii 80' și 90'
VIDEO Watchkeeper X - Drona militară din Armata Britanică ce ar putea ajunge să fie produsă în România pentru Armata Română
Moldovean, culegător de crabi în Marea Barents: Anul trecut, din cauza pandemiei în loc de 4-5 săptămâni am stat 7 luni pe mare / În martie 2020 au fost -40 de grade. Normalul e de -20 sau -30 de grade
Oamenii in general ar trebui sa fie exigenti, crirtici cu produsele de la hypermarketurile si supermarketurile din Romania, sa se intrebe ce contin, ce e sanatos pt ei, ce produs intampina cerintele lor ..
la urma consumatorul e rege..
E clar ca exista probleme, desi rezolvarea lor nu e clara deloc. Parca niciodata nu au fost mai pline super-hyper-marketurile din Romania cu produse alimentare din Turcia si China. Diversitatea ofertelor este tot mai subtire. Produsele ieftine si care nu inspira incredere sunt refuzate in partile mai civilizate ale lumiii si ajung pe rafturile magazinelor in tari din Europa de Est.
La produsele care se vand in ambalaj se poate observa cum aceleasi importuri, din aceleasi tari cu reputatie indoielnica sunt ambalate de branduri diferite, creand o falsa impresie ca ai de unde alege, cand de fapt nu ai. Chiar si asa, macar de-ar proveni din tari unde legea si normele alimentare se respecta si care nu fac atat de des subiectul stirilor despre scandaluri si tragedii alimentare... Asa ca de multe ori, singura alegere pe care poti sa o faci nu e intre branduri de produse, ci e de a consuma sau de a nu mai consuma deloc anumite tipuri de produse.
poate raspunde AMRCR-ul de ce produsele importate din strainatate sunt de o calitate mai joasa decat produse echivalente vandute in vest ? De ce au acelasi pret sau daca nu chiar mai mult ?
Am luat odata un robinet sa racordez o masina de spalat. Pretul era ca in afara. Dupa ce l-am montat a inceput sa picure. In plus in Romania nu poti sa-l duci inapoi fiindca spun ca l-ai folosit. Totusi e lege in EU ca produsele care nu functioneaza chiar daca folosite si aratand bine dupa folosire sa fie acceptate.
In cazul acesta, URGENT 90% din produsele straine nu vor mai fi cumparate, daca romanii vad tot ce e prin ele!
D.ex.: ati vazut in VREUN SINGUR magazin ulei de masline pe care sa scrie gradul de aciditate (SINGURUL indicator corect ref. la cat de "virgin" e uleiul), asa cum se face in ORICE tzara normala?
Nimic! Nada! Canci!!
Si sa faca mai functionala Autoritatea de Protectie a Consumatorului si sa ajute ONG-urile de protectie a consumatorului sa fie mai puternice... samd...!!
In cazul acesta, pun pariu ca nu mai e nevoie de cei "51% pe lantul scurt"! >:
In tari ca Austria, personalul din Billa, spre exemplu, este apostrofat de catre clienti daca nu gasesc legume si fructe autohtone pe rafturi si oamenii sunt dispusi chiar sa plateasca mai mult pe produse locale decat pe marfa de import. Atat de bine a inteles fiecare austriac ca bunastarea lui depinde de banii care raman in tara lui.
Dar nicio lege nu obliga pe nimeni sa cumpere produse austriece.
In Romania nici macar nu stim ce produse se fac la noi si care nu. Spre exemplu, acum cand ne luam bunuri de valoare mai mare, nu mere, cartofi etc, cum ar fi... cauciucurile de iarna, vedeti pe vreun site sau in vreun magazin care sunt facute in Romania si care nu? Ca as vrea sa dau de lucru unor romani de la Continental, din Timisoata, nu unor polonezi, dar cum sa fac asta?
E clar ca exista probleme, desi rezolvarea lor nu e clara deloc. Parca niciodata nu au fost mai pline super-hyper-marketurile din Romania cu produse alimentare din Turcia si China. Diversitatea ofertelor este tot mai subtire. Produsele ieftine si care nu inspira incredere sunt refuzate in partile mai civilizate ale lumiii si ajung pe rafturile magazinelor in tari din Europa de Est.
La produsele care se vand in ambalaj se poate observa cum aceleasi importuri, din aceleasi tari cu reputatie indoielnica sunt ambalate de branduri diferite, creand o falsa impresie ca ai de unde alege, cand de fapt nu ai. Chiar si asa, macar de-ar proveni din tari unde legea si normele alimentare se respecta si care nu fac atat de des subiectul stirilor despre scandaluri si tragedii alimentare... Asa ca de multe ori, singura alegere pe care poti sa o faci nu e intre branduri de produse, ci e de a consuma sau de a nu mai consuma deloc anumite tipuri de produse.