Curtea Constitutionala (CCR) discuta miercuri contestatia Guvernului impotriva legii privind conversia creditelor din franci elvetieni in lei la cursul istoric, dupa ce Executivul a semnalat ca actul normativ incalca mai multe prevederi ale legii fundamentale, informeaza Mediafax.
Guvernul aduce in fata judecatorilor CCR o serie de argumente pentru declararea neconstitutionala a legii privind conversia creditelor din franci elvetieni in lei la cursul istoric.
Primul argument al Cabinetului condus de Dacian Ciolos este acela ca legea nu este ''suficient de precisa si de previzibila'', incalcand astfel articolul 1 alin. (5) din Constitutie, potrivit caruia ''in Romania, respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor este obligatorie''. Doua sunt prevederile legii conversiei indicate de Guvern ca avand ''norme neclare ce pot genera incoerenta in aplicare''.
Astfel, potrivit Executivului, art. I pct. 1 - art. 491 alin. (2) ''instituie, prin norme cu caracter imperativ, interdictia de a se introduce in actele aditionale de conversie alte prevederi decat cele impuse de legislatie'', ceea ce, in opinia Guvernului, inseamna ca ''norma este vaga si imprecisa''.
O a doua prevedere a legii conversiei exemplificata de catre Guvern ca ar putea genera incoerenta in aplicare se regaseste la alin. (3) si (4) ale articolului indicat anterior. Cele doua alineate statueaza faptul ca ''imprumutul pentru achizitionarea unui imobil, teren, constructie, reabilitare, consolidare, extindere'' va fi incadrat ca imobiliar sau ipotecar, indiferent cum a fost el denumit initial. Aceasta prevedere, spune Guvernul, ''poate conduce la blocaje provocate de aplicarea neunitara si arbitrara si risca sa fie incalcat principiul securitatii juridice, principiu ce reclama ca normele sa fie cunoscute si intelese, iar pentru a fi intelese, trebuie sa fie suficient de precise si previzibile''.
Al doilea argument adus de Executiv in sprijinul contestatiei de neconstitutionalitate a legii conversiei vizeaza respectarea principiului neretroactivitatii legii. In sprijinul acestui argument, Guvernul invoca, pe de o parte, acte normative ale Uniunii Europene care stipuleaza clar faptul ca ''statele membre pot sa reglementeze mai in detaliu imprumuturile in moneda straina, cu conditia ca o astfel de reglementare sa nu fie aplicata cu efect retroactiv''.
In sprijinul aceluiasi argument al neretroactivitatii legii, Executivul indica si incalcarea, de catre legea conversiei, a articolului 15 ali. (2) din Constitutie care interzice ca aplicarea legii sa retroactiveze. ''Aplicabilitatea legii (...) inclusiv asupra contractelor de credit in derulare la data intrarii in vigoare, contravine principiului neretroactivitatii legii'', mai arata Guvernul in contestatia trimisa CCR.
Un al treilea argument invocat de Guvern impotriva intrarii in vigoare a legii conversiei creditelor din franci elvetieni se refera la faptul ca actul normativ ''are un caracter discriminatoriu'' fata de cei care au contractat credite in lei sau in alte valute.
Totodata, Executivul atrage atentia asupra faptului ca legea conversiei este un exemplu de instabilitate legislativa, lucru care s-ar putea traduce prin dobanzi mai mari pe care Romania va trebui sa le plateasca la imprumuturile externe si la ''inrautatirea rating-ului de tara''.
De asemenea, Guvernul anticipeaza si o posibila dare in judecata a statului roman de catre ''institutiile de credit cu capital majoritar strain'', ceea ce ar avea ''implicatii semnificative asupra bugetului de stat''.
In sesizare Cabinetul Ciolos mai argumenteaza ca, potrivit simularilor Bancii Nationale a Romaniei, pierderea potentiala la nivelul sectorului bancar ar fi de aproximativ 2,5 miliarde de lei, ceea ce ar due la riscuri privind stabilitatea finanaciara.
Legea privind conversia creditelor din franci elvetieni in lei a fost adoptata in data de 18 octombrie in unanimitate de catre Camera Deputatilor. O saptamana mai tarziu, prim-ministrul Dacian Ciolos a declarat ca Guvernul a decis sa atace Legea conversiei creditelor la CCR pentru ca trebuie clarificate anumite vulnerabilitati constitutionale ale legii inainte ca ea sa isi produca efectele, astfel incat sa fie aplicabila.
''Nu ne raportam in niciun fel, doar constatam. Constatam ca este inca o proba de dispret al Guvernului fata de necazurile romanilor, chiar daca nu pare important, dispret al guvernului fata de niste legi adoptate de Parlament, in conditiile in care Guvernul nu vad ce implicatie ar fi avut aici'', a reactionat liderul PSD, Liviu Dragnea, in vreme ce liberalii au afirmat ca este mai bine ca semnele de intrebare ce planeaza asupra legii sa fie lamurite de CCR.
