In ultimul an, investitorii straini si-au deschis circa 4.400 de firme in tara noastra. Una din 3 e in Bucuresti si e axata pe comert

Miercuri, 23 noiembrie 2016, 11:59 Economie | Finanţe & Bănci

Fiecare tara din zona noastra a pornit un razboi fiscal cu intentia de a atrage cat mai mult capital strain si de a-si imbunatati dezechilibrele fiscale sau pe cele din piata muncii. Ungaria a anuntat ca de la anul va reduce impozitul pe profit la 9%, bulgarii au o cota unica de 10%, in vreme ce noi suntem la un (tot mai ne-atractiv) 16%. Cu toate acestea, anul trecut s-au infiintat circa 4400 de noi firme ale investitorilor straini. Italienii au fost cei mai activi, ei infiintand peste 1500 de companii.Nemtii ii urmeaza la distanta mare, cu 387 de noi companii infiintate, urmati fiind de turci (287 de firme noi) si de francezi (267 de companii infiintate in perioada 01 decemrie 2015-1 octombrie 2016).





Daca facem un esantion de 10 firme noi avand in spate capital strain, 4 firme sunt infiintate in domeniul comertului, cate una in constructii, tranzactii imobiliare si respectiv industria prelucratoare, restul fiind impartit intre turism, agricultura si transporturi.

Din pacate, putine au in vedere productia propriu zisa, majoritatea fiind in zona de intermediere a consumului.

Daca ne uitam la judetele spre care s-au indreptat strainii investitori,  Capitala este de departe cea mai seducatoare regiune economica. Urmeaza Timisul, apoi Ilfovul si Clujul. Restul au sub 4% din total.





Mai jos, Clasamentul primelor 40 de societati  dupa participarea straina la capitalul social total subscris, in echivalent valuta,  in luna Septembrie 2016






"In proximitatea capitalei (zona Bucuresti-Ilfov), nivelul de trai a devenit superior mediei UE, iar vestul si centrul tarii converg rapid spre acest deziderat, catalizatorul acestor evolutii fiind in cea mai mare masura prezenta investitiilor straine directe. In schimb, sudul si estul tarii sunt printre cele mai sarace regiuni din Europa si au realizat progrese relativ modeste in ultimul deceniu, Comisia Europeana atragand atentia asupra riscului ridicat de excluziune sociala in aceste zone. O ameliorare a acestei situatii nu se intrevede prea curand, intrucat lipsa infrastructurii care sa interconecteze provinciile istorice favorizeaza concentrarea investitiilor in apropierea granitei de vest si permanentizarea decalajelor de dezvoltare", explica recent Mugur Isarescu la o conferinta de specialitate.