Firmele britanice au continuat sa investeasca iar consumatorii sa cheltuiasca in lunile de dupa votul pentru Brexit, sfidand predictiile ca un val de incertitudine va lovi activitatea economica, scrie The Guardian.

Marea BritanieFoto: Flickr / Tomek Nacho

In prima estimare oficiala a operatiunilor financiare ale firmelor de dupa referendum, Oficiul National pentru Statistica (ONS) a anuntat ca investitiile de business au urcat cu 0,9% in trimestrul iulie-septembrie.

Acest avans se traduce printr-o minima scadere fata de cresterea de 1% din trimestrul anterior si este mai mare decat prognoza de 0,6% ce reiesea dintr-un sondaj realizat de Reuters printre economisti.

Cifrele anuntate consolideaza sondajele realizate in cadrul mediului de afaceri ce arata ca firmele s-au scuturat in acest moment de rezultatul scrutinului pentru iesirea din Uniunea Europeana.

Oficiul pentru Statistica a confirmat si estimarea anterioara ca Produsul Intern Brut a crescut cu 0,5% in trimestrul trei, o incetinire usoara fata de avansul de 0,7% din trimestrul doi, cresterea fiind insa mai mare decat predictiile facute de majoritatea economistilor dupa aflarea rezultatului referendumului.

Au existat insa si avertizari ca greul efectelor votului pentru Brexit se va simti anul viitor in contextul inflatiei alimentate de lira sterlina slaba si al inceperii negocierilor pentru parasirea UE.

Dand vineri mai multe detalii despre evolutia economiei din trimestru trei, statisticienii au afirmat ca banii cheltuiti de consumatori au continuat sa fie principalul motor al cresterii economice, in contextul veniturilor in crestere ale gospodariilor. De asemenea, la avansul economic a contribuit si cresterea comertului net - diferenta dintre exporturile si importurile Regatului Unit.

Aceasta crestere a aparut in conditiile caderii importurilor si cresterii exporturilor, probabil ajutate de slabiciunea lirei sterline dupa votul pentru Brexit, slabiciune care a facut ca produsele britanice sa fie mai competitive pe pietele din strainatate.

De asemenea, datele statistice au confirmat estimarile anterioare ca sectorul constructiilor a intrat intr-o recesiune tehnica (s-a contractat pentru doua trimestre consecutive), iar productia manufacturiera a scazut, la fel si intregul sector industrial.

ONS a afirmat ca de la referendumul din iunie evolutia PIB a fost in linie cu trendurile recente, sugerand “efecte limitate pana acum” din cauza votului pentru Brexit.

Darren Morgan, sef pe cercetarea Produsului Intern Brut la ONS a spus ca “investitiile companiilor s-au tinut bine in perioada imediat urmatoare referendumuli, desi probabil ca majoritatea acestor decizii de investitii au fost luate inainte de ziua scrutinului”.

“Acest lucru, cuplat cu cresterea cheltuielilor consumatorilor, alimentata de avansul veniturilor gospodariilor si o performanta solida in sectoarele dominante din servicii au tinut expansiunea economica, in mare, in linie cu media istorica”.

Economistii s-au grabit sa avertizeze ca recentul ritm de crestere va fi greu de sustinut.

Specialistii independenti de la Oficiul pentru Responsabilitate Bugetara (institutie guvernamentala), apreciaza ca avansul economic va scadea in 2017 la 1,4% de la 2,1% anul acesta in conditiile in care investitiile companiilor se vor reduce iar veniturile vor fi afectate de costurile mai mari de trai.

Se prognozeaza ca inflatia va lua avant din cauza ca lira mai slaba va face importurile mai scumpe.

Compania IHS Markit spune ca sondajele sale indica o continuare a situatiei bune in ultimul trimestru al acestui an, dar este prudenta in a aprecia ca va continua si anul viitor.

“Pentru moment, datele sugereaza ca economia a aratat o rezistenta mai buna decat se prognoza in fata unor forte potrivnice precum ingrijorarile privind Brexitul si preturile in crestere. Totusi, pare probabil ca avansul economic va incetini in continuare in lunile urmatoare pe masura ce fortele potrivnice se intensifica”, spune Chris Williamson, diresctor in cadrul at IHS Markit.

Ruth Gregory de la firma de consultanta Capital Economics a spus ca importatorii si retailerii vor absorbi probabil unele din cresterile de costuri aduse de lira slaba, ceea ce va insemna ca presiunea asupra veniturilor gospodariilor nu va deveni prea puternica. Ratele mici de dobanda vor ajuta si ele consumatorii, a adaugat ea.

“Cu o politica monetara ultra-favorabila continuand sa sprijine cheltuielile si descurajand economisirea, nu credem ca este posibila o incetinire brusca a cheltuirii”, a adaugat ea.

Un important think-tank a avertizat saptamana aceasta ca o combinatie intre inflatia in crestere si scaderea avansului salariilor ce va avea loc pe parcursul Brexitului va insemna ca angajatii britanici se vor confrunta cu cea mai lunga perioada de scadere a puterii de cumparare din ultimii 70 de ani.

Institutul pentru Studii Fiscale a spus ca recuperarea in cazul salariului real - cel nominal ajustat cu inflatia - va fi atat de inceata ca nici pana in 2021 nu se va intoarce pana la nivelul din 2008, inainte sa loveasca criza financiara globala.