Ministerul Finantelor Publice (MFP) propune suplimentarea plafonului alocat pe anul 2016 pentru programul guvernamental "Prima casa" cu inca 250 de milioane de lei, ca urmare a solicitarilor transmise de bancile inregistrate in program, se arata intr-un comunicat al Ministerului. Vezi in text care sunt cele 10 argumente ale finantistilor pentru care ar dori prelungirea cu inca 5 ani a programului.
"MFP propune suplimentarea plafonului alocat pe anul 2016 pentru programul guvernamental "Prima casa", cu 250 de milioane de lei, ca urmare a solicitarilor transmise de bancile inregistrate in Program. Nivelul plafonului suplimentar de garantare pentru 2016 este fundamentat de perioada scurta ramasa pana la finalul anului. Decizia suplimentarii a fost luata ca urmare a ritmului intens si sustinut de acordare a garantiilor, care demonstreaza interesul si angajamentul in crestere atat la nivelul finantatorilor, cat si al beneficiarilor", se mentioneaza in comunicat.
La sfarsitul anului 2015, conform publicatiei INS "Fondul de locuinte", Romania a inregistrat 8,88 milioane de locuinte, in crestere cu peste circa 450.000 de locuinte fata de finele anului 2010. Mai mult de o treime dintre cele 8,8 milioane de locuinte ale tarii trebuie urgent reparate, arata datele MFP, multe fiind blocuri de locuinte din perioada socialista. Este vorba de peste 10.000 de blocuri construite inainte de 1980 cu nevoi de reparatii legate de structura, acoperis si incalzire.
In 1990, 85% dintre locuintele din Romania erau construite dupa 1945, reprezentand in prezent o provocare din punct de vedere al intretinerii acestui fond consistent de cladiri aflate in proces de invechire.
Fondul de locuinte urban actual este caracterizat prin predominanta locuintelor construite intre 1971 si 1990. Ponderea locuintelor construite dupa 1990 este de aproximativ 5% pentru cvintila cu cele mai reduse venituri (explicata in general de constructia noilor locuinte sociale) si 1-3% pentru toate celelalte cvintile de venituri. Lipsa locuintelor noi este unitara in toate grupele de venituri, dar din nou, este notabila in cazul cvintilei cu cele mai ridicate venituri care include persoanele care "in modul cel mai probabil" isi permit o noua locuinta, dar continua sa traiasca in cladiri vechi dintre care multe sunt intr-o stare proasta.
- Concluzia este ca 90% din cladirile rezidentiale sunt vechi si au nevoie de modernizari sau reabilitari .Numarul de autorizatii emise pentru unitatile rezidentiale a ramas, ca indicator, la acelasi nivel in perioada 2012-2013, demonstrand stabilizarea pietei, desi reprezinta jumatate din nivelul inregistrat in 2008. Numarul total de autorizatii de constructie emise la nivel national a fost de aproximativ 38.000, iar suprafata construita totala aprobata pentru construire a crescut cu 3% din 2012 la 7 milioane m2. Rata de constructie a noilor locuinte este mai mica de 1% din fondul imobiliar total pe an.
- In Romania cererea si mai ales oferta de locuinte au fost profund afectate de criza economica. Scaderea puterii de cumparare, inrautatirea conditiilor de creditare dar si reducerea fondurilor investitiilor disponibile au redus oferta de locuinte cu peste 30%. Este cazul ofertei de locuinte finale, respectiv locuinte terminate si achizitionate in anul de referinta.
- Daca in anul 2008 se realizau peste 67.000 locuinte, in nici un an de dupa criza nu s-a mai atins pragul de 50.000 locuinte. In anul 2015 s-au terminat 46.984 locuinte, fata de 67.255 locuinte in anul 2008. Cresterea veniturilor populatiei dar si a puterii de cumparare datorita masurilor de relaxare fiscala reprezinta principalele argumente pentru aprecierea ca trendul crescator manifestat in ultimii trei ani va continua pe termen mediu. Este posibil ca anual numarul locuintelor terminate sa se majoreze in medie cu 2.000-2.500 locuinte. Sporul mediu in ultimii doi ani a fost de 1.700 locuinte.
- In proiectul Strategiei Nationale a Locuirii publicat pe web-site-ul Ministerului Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice, se precizeaza ca: "Numarul de locuinte depaseste numarul de familii - aproximativ 8 milioane de locuinte la 7,2 milioane de familii. Amploarea fenomenului migratiei din ultimii ani a generat un dezechilibru al cererii si ofertei, cu suprapopularea unor centre urbane si o incidenta ridicata a locuintelor neocupate in altele.
- Procentul locuintelor vacante din Romania, de 16%, se numara printre cele mai ridicate din lume. Decalajele pozitive sau negative intre cererea si oferta de locuinte variaza semnificativ de la o regiune la alta, in functie de marimea localitatilor. Aceste diferente se reflecta atat in numarul de tranzactii imobiliare cat si in numarul de locuinte noi terminate.
- In anul 2015, din totalul tranzactiilor imobiliare 33% s-au realizat in 6 judete, iar in 11 judete numarul tranzactiilor imobiliare reprezenta pana la 1,5% din total. Conform datelor de la Agentia Nationala de Cadastru si Publicitate Imobiliara, numarul tranzactiilor imobiliare a fost de 890.169 (in 2015). In primele 9 luni din acest an s-au tranzactionat 703.509 locuinte.
- Circa 300.000 de familii isi modifica anual structura (casatorii, divort, copii), ceea ce va face ca acestea sa solicite o modificare a spatiului locativ prin achizitionarea de locuinte. Numai pe acest segment, anual, se va inregistra un decalaj de aproape 250 mii locuinte, in conditiile unei oferte anuale de aproximativ 50 mii locuinte noi finalizate in fiecare an.
- Dintre statele comunitare, Romania se afla pe ultimul loc al calitatii locuirii deoarece 52,3% din populatie traieste in locuinte supraaglomerate, depasind astfel de trei ori media de 17,1%. Rata de suprapopulare in randul populatiei expuse riscului de saracie din Romania a fost de 66,6%, depasita de Ungaria 67,4%. Alaturi de indicatorul supraaglomerarii, suprafata locuintei poate oferi o imagine asupra calitatii locuirii, in ceea ce priveste existenta unui spatiu util suficient la nivelul locuintelor. In 2012, suprafata medie a unei locuinte in UE- 28 a fost de 102,3 mp. Suprafata medie utila a unei locuinte variaza de la 46,9 mp in Romania, la 68,1 mp in Lituania pana la 156,4 mp in Cipru.
- In anul 2014, ponderea gospodariilor dotate cu baie/dus a fost de 68,1%, iar a celor cu grup sanitar de 66,6%. Pe medii de rezidenta, diferentierile sunt la ambele tipuri de utilitati, in principal din cauza slabei dezvoltari a sistemului public de alimentare cu apa si a sistemului de canalizare si epurare a apelor uzate in localitatile rurale, fata de cele urbane. Ca atare, aproape 92% din gospodariile urbane beneficiaza de avantajele oferite de existenta baii si a grupului sanitar in interiorul locuintei. Mai sunt si alte deficiente care influenteaza confortul locuirii: deteriorarea peretilor, podelelor, tocurilor de ferestre, igrasia din pereti, podele sau fundatia casei; scurgeri prin acoperis sau pereti, lumina insuficienta.
- Supraaglomerarea si aspectele legate de conditiile de locuit prezentate mai inainte sunt luate in considerare pentru crearea unui indicator mai complet al calitatii locuirii. Rata privarii severe de locuinta se defineste ca fiind proportia persoanelor care locuiesc intr-o locuinta considerata supraaglomerata, fiind afectate in acelasi timp de cel putin una dintre problemele amintite anterior. Conform datelor Eurostat, in anul 2014 pe teritoriul UE-28, 5,1% din populatie era afectata de privarea severa de locuinta. Romania s-a aflat pe primul loc in randul statelor comunitare cu o pondere de 21,4%.
Principalele concluzii referitoare la programul "Prima casă"- in opinia MFP- sunt următoarele:
A. Nevoia menținerii Programului pe un orizont mediu de timp (5 ani), pe fondul creșterii solicitărilor de credite în cadrul Programului, a popularității de care se bucură acesta, precum și din necesitatea îmbunătățirii condițiilor de locuire și a asigurării disponibilității spațiului locativ.
B. Asigurarea predictibilității și a transparenței în privința plafoanelor de garantare, aceste aspecte fiind esențiale atât pentru dezvoltatorii imobiliari în elaborarea propriilor planuri de afaceri cât și pentru beneficiarii Programului în planificarea în timp a momentului oportun pentru contractarea unui credit în cadrul programului "Prima casă", evitându-se tododata și presiunile pe termen scurt venite din partea populației (creșterea
cererii pe termen scurt) ca urmare a incertitudinii privind continuarea Programului și a alocării plafoanelor de garantare în anii următori.
C. Programul "Prima casă" este un program complementar produselor standard oferite de instituțiile de credit, scopul programului nefiind acela de a satisface întreaga cerere pentru locuințe ci a facilita accesul la creditele ipotecare în scopul îmbunătățirii condițiilor de locuit. În acest sens, este oportună țintirea Programului astfel încât să fie adresată problema necesarului fondului locativ precum și a calității acestuia.
2
5
