Hotnews utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența Dumneavoastra pe site-ul nostru. Am actualizat politicile pentru a integra în acestea modificările specificate de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Va rugam sa cititi modul in care Hotnews.ro prelucreaza datele cu caracte personal. Prin continuarea navigării pe site-ul nostru confirmati acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform 
Domnul Ionescu este unul din alegatorii Romaniei. Va merge in 11 decembrie sa voteze, dar e oarecum buimac: desi are 28 de ani si a terminat o facultate, nu pricepe cum se face ca, desi din 2011 incoace au fost doar ani de crestere economica in Romania, el se simte tot mai sarac. In fiecare luna spera ca poate s-o simti cumva si in buzunarul lui mult trambitatul avans economic, dar degeaba. Nici masina nu a reusit sa si-o schimbe, desi se chinuie de doi ani sa puna bani deoparte. Ii vede la televizor pe toti analistii desteptii Romaniei vorbind de cresteri economice, de cat de bine ii merge tarii, si el nimic! Nici doamnei Ionescu nu ii poate explica de ce nici anul acesta nu vor face Revelionul in strainatate, cum au auzit ca mai fac cate unii, desi economia tureaza, vorba lui Isarescu, peste potential. "Ori potentialul ala nu e pentru persoane fizice, ori eu nu-l gasesc si pace!" isi spune domnul Ionescu, visand si el un Revelion pe o plaja din Cipru.
Adevarul e ca te astepti ca atunci cand economia creste, rata saraciei sa se contracte. Asa ar parea logic dupa manuale, cel putin. Numai ca la noi, logica nu e cel mai bine ancorata in fenomenele economiei.
Atunci cand masoara saracia, Institutul National de Statistica ia in calcul pragul saraciei, rata saraciei, raportul dintre veniturile populatiei cel mai bine platite si cea de la baza salariului incasat, indicatorul Pareto (20/80) si coeficientul Gini. Toti acesti indicatori sunt estimati pe baza veniturilor disponibile pe adult-echivalent.
Tehnic vorbind, rata saraciei relative reprezinta ponderea persoanelor sarace (care au un venit disponibil pe adult-echivalent mai mic decat pragul stabilit la nivelul de 60% din mediana veniturilor disponibile) in totalul populatiei.
- Estimata pe baza veniturilor totale disponibile si scazand contravaloarea consumului din resurse proprii, rata saraciei relative a fost in anul 2015 de 25,4%.
- In valori absolute, numarul saracilor corespunzator acestei rate a fost de 5,05 milioane de romani. Peste unul din patru locuitori ai Romaniei traia intr-o gospodarie ale carei venituri erau mai mici decat pragul stabilit la nivelul de 60% din mediana veniturilor disponibile pe adult-echivalent.
- In perioada 2012-2015, rata saraciei, estimata in raport cu pragul stabilit in functie de nivelul si distributia veniturilor din anul pentru care se face evaluarea, a evoluat ascendent, de la valoarea 22,9%, la 25,4% in ultimul an.
- Cea mai inalta incidenta a saraciei s-a inregistrat in randul copiilor si tinerilor in varsta de pana la 18 ani, aproape doua cincimi dintre acestia s-au aflat sub pragul de saracie, mult peste nivelurile corespunzatoare adultilor, (cresterea in 2015 fata de 2012 a fost de 4,8 puncte procentuale)
- Starea de saracie in aceasta perioada s-a accentuat puternic si la tinerii cu varste intre 18- 24 ani (diferenta fata de inceputul perioadei a fost de 5,6 puncte procentuale), in 2015 ajungand sa afecteze mai mult de o treime dintre ei.
- Populatia varstnica (65 ani si peste) este afectata intr-o masura mai redusa de saracie (aproape 1 din 5 dintre acestia), nivelul ratei fiind inferior mediei pe ansamblul populatiei.
- Rata saraciei in randul varstnicilor a crescut in perioada 2012-2015, cu 4,9 puncte procentuale.
- Saracia este inegal distribuita si geografic. Anult trecut de pilda, rata saraciei a fost de aproape 6 ori mai mare in regiunea Nord-Est, de peste 5 ori in regiunile Sud-Est, Sud-Vest Oltenia si Sud-Muntenia decat in regiunea Bucuresti-Ilfov.
- In anul 2015, cele mai mari rate ale saraciei s-au inregistrat in regiunile Nord-Est (35,9%), Sud-Est si Sud-Vest Oltenia (32,1%), iar cea mai mica in Bucuresti-Ilfov (5,9%).
- Daca e sa comparam anul 2015 fata de 2012, se observa ca aproape in toate regiunile s-au inregistrat cresteri in ultimul an. Cele mai mari cresteri s-au intalnit in regiunile Sud-Muntenia (cu 8,5 puncte procentuale) si Nord-Est (cu 4,2 puncte procentuale).
- Saracia a avut o scadere importanta fata de 2012 doar in regiunea Vest (cu 6,2 puncte procentuale).
- Circa un somer din doi este sarac, barbatii someri avand situatia cea mai grea, comparativ cu femeile aflate in somaj (aproape doua treimi dintre barbati fata de o treime dintre femei).
- Un factor important in aparitia si intensificarea starii de saracie il constituie existenta si numarul copiilor aflati in intretinerea gospodariei din care face parte persoana respectiva. Saracia este mai frecventa in randul persoanelor care traiesc in gospodariile cu copii dependenti (in anul 2015 a atins 31,7%), decat in cazul celor care traiesc in gospodariile fara copii (17,2% in ultimul an). saracie au fost gospodariile numeroase formate din 2 adulti cu 3 sau mai multi copii dependenti (69,5% dintre acestia), a familiilor monoparentale, parinte singur cu cel putin un copil dependent (39,7%), a celor de 3 sau mai multi adulti cu copii dependenti (32,5%), la persoanele din gospodariile formate din 2 adulti cu 2 copii dependenti (in proportie de 26,1%).
Germania are 3467 mld....daca aplici 2% crestere iti da 69 mld...Pai se compara 69 mld cu 7.25 mld??
Noi s-a intamplat sa avem crestere mare 2 trimestre, dar s-a aplicat la o baza mica, asa ca avantajul nu a fost enorm.
Dar daca vrem sa ne comparam cu altii, trebuie sa fim consecventi. De exemplu, saracii Romaniei muncesc la fel de mult ca saracii din Germania? Nu, pentru ca rata saraciei este 22% si 7 milioane de romani sunt asistati sociali. Pai daca avem crestere economica, sigur nu vine de la aia care traiesc din asistenta sociala.
Stim cu totii ca sunt cateva sute de mii de romani care lucreaza in mediul privat pentru salarii care se apropie de media europeana. Restul oare de ce nu pot?
ce crestere economica am avut in perioada 2012-2015? consum. cheltuieli bugetare umflate. salariul minim peste productivitate. rezultatele sunt normale.
de exemplu, cresterea salariului minim la bugetari se propaga in toata ierarhia. Dorel ia 50 de lei in plus, seful lui ia 500 in plus. un guvern de stanga ar fi crescut deducerea personala, cu efect direct asupra celor cu venituri mici, dar guvernul Ponta habar n-avea care e stanga si care e dreapta.
in sectorul privat, o crestere a salariului minim cu 50% (700 lei 2012 - 1050 lei 2015) inseamna ca Dorel devine cu 50% mai productiv in 3 ani sau ramane somer. eventual accepta sa lucreze la negru pentru aceiasi 700 de lei. e adevarat ca in 3 ani la Dorel in fabrica s-ar putea sa apara niste roboti, la fel ca in fabricile din Germania si Franta, dar asta nu este meritul lui Dorel, deci nu el va beneficia de productivitatea crescuta pe baza de capital.
Am ales sa avem ministri si primi ministru cei mai prosti functionari europeni ( pe cifre si date)
sa ne laudam cu o crestere PIB din consum ( bauturi, tigari, pepeni si import) consumul dispare la toaleta si importul se duce in crester PIB la altii din afara tarii!
Valoarea adaugata si profitul la cei 90% propietari straini ai economiei inseamna local maxim 20%, restul dispare afara din tara! Suntem mancati de tigri!
Banii pompati in cresteri de salarii la bugetari, pensii si salariu minim se duc in consum, generand o crestere economica limitata, dar rapida, lucru dorit de politicieni. Ca multia bani ajung sa fie cheltuiti pe produse de import, generand crestere economica in alte tari, e un fapt cunoscut de politicieni. Dar pur si simplu nu vad in Romania politicieni (PSD cu atat mai mult) care sa investeasca in infrastructira, cu efecte net superioare de crestere economica, de durata, dar cu efect intarziat, de cativa ani. Politicienii vor rezultate acum, nu pe un mandat viitor, mai ales daca poate fi al opozitiei.
Cei care produc, produc tot mai mult și tot mai eficient, dar reușesc doar să-și mențină nivelul de trai, iar cei care se îmbogățesc sunt cei care dețin capitalul.
Capitalismul moare și nici măcar americanii nu au curaj să deschidă cu adevărat discuția. Cum redistribui avuția într-o societate din ce în ce mai automatizată și robotizată? Suntem pregătiți să acceptăm ca doar 10-15% din populație să muncească (de fapt să gândească) și să întrețină restul populației? Ce înseamnă restul populației? Care e numărul optim al populației atunci când nu mai ai nici un fel de restricții bugetare? Nu cred că 10-20-30 miliarde va fi limita. Câtă vreme obezitatea omoară mai mulți oameni deja decât fumatul, mâncare suficientă există.
Din anii '50-'60 se știu întrebările, din păcate nu prea avem răspunsuri. Aș fi zis țările nordice, dar nu e sustenabil modelul câtă vreme natalitatea lor e sub rata de înlocuire și e nevoie de o Merkel să mai impulsioneze lucrurile.
problema e ca nu lideri gen Trump pot veni cu solutia problemei ci mai degraba cu agravarea ei. Cel putin reducerea taxarii pentru cei foarte bogati nu face decat sa creasca inegalitatea veniturilor si sa concentreze si mai mult acumularea de capital la cei '1%'.
nu ca ar putea veni cu solutii pertinente, dar e paradoxal sa vezi cum cei afecatti de aceste inegalitati voteaza lideri gen Trump si adepti ai statului minimalist care in mod evident nu le va oferi mai multa echitate ci dimpotriva.
este evident ca in acest ritm inegalitatile nu pot decat sa creasca si odata cu ele si nemultumirile si tensiunea sociala.
Daca nu va apare curand o alternativa, ma tem ca vom avea tulburari sociale mari si reglarea problemei prin conflicte ce vor duce la reducerea masiva a populatiei.
referitor la saracia din Romania sunt probleme specifice ce nu au fost adresate pana in prezent in mod corespunzator. ma refer in special la excluderea sociala aproape totala a mediului rural ce nu se afla pe orbita marilor orase si a fostelor centre industriale din orasele mici. Sunt zone fantoma ce traiesc intr-o lume paralela si nimeni nu e interesat de a face ceva pentru a le conecta la prezent.
Trump, unul din miliardarii SUA a ajuns la putere, si dupa felul lipsit de scrupule in care face afaceri, nu ma astept sa faca altceva decat sa-si traga niste modificari ale taxarilor care sa-l avantajeze.
Sunt sigur ca s-a bagat sa lase si altceva in urma lui in afara de bani.
Bulanosi americanii .. S-au scos tare cu el.
Desi aveam firma de ceva ani si istoricul era "curat" ca sa spun asa am aflat ca trebuie sa ai bani proprii, sa faci o groaza de acte si primesti banii doar dupa ce ai terminat o etapa, spre exemplu fundatia .
Pai daca aveam bani mai mergeam sa cer ? Din start oameni care nu dispun de multi bani au de pierdut, ideea nu era rea deloc, studiasem piata .
Deci acordarea mult mai facila a fondurilor europene pentru noi locuri de munca in special in mediul rural .
Avand in vedere faptul ca marea majoritate detin o casa in tara asta ne cautam locuri de munca la o distanta rezolnabila, deci locurile de munca trebuie sa se afle in zone unde nu exista alternative .
Desi imi pare rau sa o spun consumul regulat de alcool este o problema uriasa in special la sate . Un prieten mi-a spus ca nu-si face casa la tara pentru ca aproape toti tinerii pe care-i cunoaste consuma alcool zilnic, un loc de munca decent fara pretentii exagerate la salariul cerut i-ar ajuta pe multi sa iasa din spirala .
Foarte multi oameni nu muncesc pentru ca norma de lucru creste in continuu si mediul de lucru devine extrem de stresant, la ultimul loc de munca cel putin 80% erau nemultumiti sau extrem de nemultumiti desi lumea pentru acei bani chiar isi dadea interesul . Statul ar trebui pentru fiecare domeniu in parte sa aiba un standard, cand iti pleaca tot timpul oameni harnici ca am discutat cu multi si le mergea mana si faceau calitate inseamna ca problema este la angajator . Vrem sa avem natalitate cu locuri de munca foarte stresante si prost platite ?
Statul trebuie sa intervina altfel va fi jale .
Statul la ce bun sa intervina , ce sa faca ?
Sa subventioneze pretul cazanelor de tzuica ?
Sa mareasca alocatia celor cu plozi sau celor fara slujbe ?
Provenind dintr-un mediu mai elevat nu aveti cum sa intelegeti daca nu v-ati lovit de aceste probleme, nu este de condamnat dar asta e situatia .
Sunt de acord cu dumneavoastra, dar parca totusi procesul de invatare nu inseamna numai scoala ci si familie si ma indoiesc ca un copil care-si vede parintii traind din ajutor social toata viata o sa fie motivat sa invete bine .
Modelul pentru copil trebuie sa fie : parintii merg la lucru si-mi asigura strictul necesar,nu ducem lipsa de nimic prin munca cinstita . Baza trebuie sa fie parintii si nu statul, daca parintii sunt foarte stresati si castiga putin totusi asa statul nu are nici o obligatie ?
Daca statul se retrage din activitatea de productie, adica muncitorii pot sa fie folositi exact cum vrea angajatorul nu va suparati dar nu mai vad sensul statului, adica fiecare sa munceasca pe unde poate cat poate si de surplusul de bani sa faca ce doreste .
In Germania e invers, angajatii primesc 60% si firmele restul. Prin urmare cand o firma romaneasca o sa cumpere o firma germana atunci angajatii romania o sa primeasca partea leului.
Pana atunci stimati concetateni, sa munciti cu spor in colonia Romania pt bunastarea colonizatorilor ca avem mai multi.
Cine are rabdare poate citi si analiza documentul. Concluzia este total opusa la ceea ce scrie in articol. Situatia se imbunatateste de la an la an insa schimbarile sunt mici sau foarte mici. Va trece destul de mult timp pana oamenii vor trai mult mai bine dar directia e buna.
Cateva exemple concludente:
pag.70
Romani care nu-si permit o masina
2012 - 40,5%
2013 - 38,8%
2014 - 37,1%
2015 - 35,5%
Romani care nu-si permit un calculator
2012 - 24.2%
2013 - 23,0%
2014 - 20,4%
2015 - 18,4%
Romani care nu-si permit o masa cu carne la 2 zile
2012 - 24.8%
2013 - 23,0%
2014 - 22,7%
2015 - 19,7%
etc
Ingrata societate.
Cealalta parte a societatii este formata din pile relatii cunostinte .
Explicatia este simpla: saltul economic s-a facut prin biruri si nu prin investitii.
Exista un mare cos cu bani: banii populatiei (veniturile). De aici se infrupta bancile si statul si este o mare concurenta care si unde sa si puna taxele si cpomisioanele ca sa ia banii inainte sa vina celalalt sa i ia.
Filozofie bancara in ceea ce priveste imprumut pentru investitii nu prea exista. Bancile ar trebui sa piarda prin imprudenta lor, dar sunt lasate sa ia abuziv de la client pana cand moare si in final castiga dintr un management prost (paradoxal). Legea darii in plata este menita sa le responsabilizezeze bancile, dar nici asta nu si face efectul cum trebuie, de ea profitand samsarii, pentru ca TOT BANCILE au blocat legea falimentului personal, care ar fi oprit abuzurile clientilor (pentru ca sunt si aici).
Filozofie marca Statul Roman in ceea ce priveste eficientizarea investitiilor nu prea exista. Autostrazile trebuie sa ajunga la Bucuresti, altfel nu se trece de fezabilitate si oricum costa dublu fiecare kilometru, de altfel, un kilometru electoral, in care sunt vizibile mai mult panglicile decat kilometri.
Bun articolul. felicitari dle Popa.
Si chiar nu inteleg afirmatia cu legea falimentului personal, cum ar putea opri abuzurile clientilor? Adica bancile blocheaza o lege care opreste abuzul propriilor clienti? N-are logica.
Oricum, legea darii in plata este pana la urma o varianta de lege a falimentului personal, chiar mai avantajoasa pentru persoana fizica. Are exact aceleasi efecte, clientul nu mai este executat pentru toata datoria, si poate scapa de credit cedand bunul personal (locuinta).
Intr-o lege a falimentului personal, datoriile ar fi platite folosind TOATE bunurile clientului, nu doar din bunul cumparat pe credit.
De aia PIB-ul nostru, chiar daca e mai mare, se scurge peste granita si noi nu o ducem mei bine. Avem PIB mai mare, incasarile la visteria statului sunt mai mari, dar guvernul asta nu mai are bani. Unde-s banii? Ca Ponta si PSD-ul nu mai este la guvernare, deci nu i-au furat ei!
Cred ca mai corect ar fi sa schimbam expresia "tigrii" cu cea mai mare felina din padurile noastre - rasul.
Deci "Suntem de rasul Europei, caci avem crestere economica, iar guvernul nostru nu este in stare sa o transforme in bunastare pentru populatia tarii".