"S-a apreciat unanim ca perspectiva politicii fiscale si a celei de venituri ramane incerta pana la cunoasterea caracteristicilor executiei bugetare aferente anului 2016, dar mai ales a constructiei bugetului public pentru anul 2017, care sa jaloneze conduita viitoare a acestor politici; unii membri ai Consiliului au reiterat in acest context cerintele Pactului de Stabilitate si Crestere si angajamentele Romaniei privind respectarea lor, precum si alte prevederi legale interne, considerate reale constrangeri la adresa unei mai accentuate relaxari a politicii fiscale", se arata in minuta sedinti celor 8 corifei ai Bancii Centrale.

Mugur Isarescu, guvernatorul BNRFoto: Hotnews

Redam mai jos minuta sedintei:

• In debutul discutiilor, membrii Consiliului s-au referit la evolutia recenta a inflatiei. S-a aratat ca rata anuala a inflatiei a coborat in noiembrie la -0,67 la suta, usor sub nivelul prognozat, dupa ce in luna precedenta crescuse, in linie cu previziunile, la -0,43%, de la -0,57%, in septembrie. S-a observat ca scaderea poate fi atribuita integral factorilor de natura ofertei, cele mai importante contributii apartinand declinului dinamicii anuale a pretului produselor din tutun si reducerii tarifelor politelor RCA.

• Membrii Consiliului au remarcat ca aceasta din urma afecteaza tranzitoriu si componenta de baza a inflatiei, fiind principala cauza a scaderii ratei anuale a inflatiei CORE2 ajustat usor sub nivelul lunii septembrie, implicit sub cel anticipat, in conditiile in care presiunile inflationiste ale cererii agregate se prezuma a fi ramas constante in trimestrul III, iar cursul de schimb al leului a consemnat o relativa crestere in trimestrul IV.

• In discutiile referitoare la activitatea economica recenta, membrii Consiliului au evidentiat decelerarea mai pronuntata decat cea previzionata a cresterii economice in trimestrul III - a carei dinamica anuala s-a redus la 4,4 la suta, de la 6 la suta in trimestrul II -, implicand o probabila intrerupere a cresterii excedentului de cerere agregata in acest interval, contrar previziunilor. S-a observat ca ambele componente majore ale cererii interne au contribuit la incetinirea de ritm a activitatii economice, evolutia investitiilor corelandu-se cu restrangerea lucrarilor de constructii in sectorul public, ulterior puternicei dinamizari din trimestrul II.

• Un aspect relevant in acest context s-a considerat a fi reducerea considerabila a aportului negativ al exportului net la dinamica anuala a PIB, pe fondul unei scaderi mult mai ample a dinamicii importurilor in raport cu cea a exporturilor de bunuri si servicii. Unii membri ai Consiliului au remarcat ca balanta bunurilor si-a atenuat in trimestrul III viteza de deteriorare comparativ cu prima jumatate a anului, iar deficitul ei a continuat sa fie in mare parte compensat de surplusul de pe segmentul serviciilor.

• S-a observat ca, din perspectiva formarii PIB, decelerarea cresterii economice s-a datorat tuturor ramurilor majore ale economiei, precum si impozitelor nete pe produs, dar si faptul ca serviciile au redevenit cel mai dinamic sector in trimestrul III, continuand sa detina cea mai mare contributie la dinamica anuala a PIB.

• Unii membri ai Consiliului au aratat ca desi cresterea economica din anii 2015 si 2016 a fost relativ inalta si determinata preponderent de consum, aceasta nu a condus la o crestere ingrijoratoare a deficitului de cont curent. O explicatie in acest sens s-a referit la faptul ca in structura, cresterea cererii interne a fost acoperita partial din productia interna.

• Membrii Consiliului au remarcat ca efectivul salariatilor din economie a continuat sa se mareasca in ritmul relativ robust inregistrat in trimestrul anterior, iar rata somajului s-a redus cu inca 0,2 puncte procentuale, atingand un nou minim post-criza. Totodata, au fost mentionate rezultatele unor recente sondaje de specialitate indicand cresteri semnificative ale intentiilor de angajare in primul trimestru al anului 2017. In acest context, membrii Consiliului s-au aratat preocupati de accentuarea tendintei de tensionare a pietei muncii sub influenta factorilor ciclici, amplificata de rigiditatile ei structurale. S-a observat ca dinamica anuala a castigului salarial mediu net pe economie a cunoscut doar o foarte usoara temperare in intervalul septembrie-octombrie, ramanand la valori de doua cifre, iar ritmul anual de crestere a costurilor salariale unitare din industrie s-a reaccelerat in octombrie, dupa relativa incetinire consemnata in precedentele doua luni.

• Membrii Consiliului au remarcat ca, in primele doua luni ale trimestrului IV, creditul acordat sectorului privat a continuat sa creasca, de asta data in principal pe seama creditului acordat societatilor nefinanciare. Totodata, s-a aratat ca, pe fondul cresterii creditului in lei si al declinului celui in valuta, ponderea in total a primei componente a continuat sa urce, pana la 56,9 la suta in noiembrie - evolutie de natura sa certifice imbunatatirea transmisiei politicii monetare si sa contribuie la atenuarea riscurilor la adresa stabilitatii financiare si, in general, la cresterea robustetii economiei.
  

• S-a observat ca toate componentele exogene ale IPC, cu exceptia pretului combustibililor, contribuie la revizuirea in sens descendent a prognozei pe termen scurt a inflatiei, dinamicile lor mai joase reflectand inclusiv masura de reducere la 1 ianuarie 2017 a tarifului pentru energia electrica, anuntata spre finalul anului trecut. In acelasi timp, s-a remarcat ca un aport important apartine inflatiei de baza, a carei perspectiva cunoaste o semnificativa ajustare descendenta pe orizontul apropiat de timp, doar partial atribuibila actiunii factorilor fundamentali.

• In acest context, membrii Consiliului au aratat ca noua proiectie pe termen scurt indica o usoara accelerare a cresterii in termeni trimestriali a PIB in trimestrul IV 2016, inclusiv in raport cu cea mai recenta prognoza pe termen mediu, urmata de o oarecare incetinire, implicand, in conditiile unei decelerari mai pronuntate decat cea anticipata a cresterii economice in trimestrul III 2016, o expansiune relativ mai lenta a gap-ului pozitiv al PIB si a presiunilor sale inflationiste pe orizontul scurt de timp. S-a remarcat ca evolutiile recente ale indicatorilor cu frecventa ridicata, incluzand-o pe cea a deficitului bugetului general consolidat, sugereaza contributii importante la cresterea economica din trimestrul IV atat din partea cererii de consum, cat si din partea investitiilor.

• Evaluarea facuta de membrii Consiliului a evidentiat insa si prevalenta riscurilor in sens ascendent la adresa prognozei pe termen scurt, legate de evolutiile postelectorale, cu implicatii asupra perspectivei mai indepartate a inflatiei. S-a apreciat ca riscurile la adresa perspectivei inflatiei ar putea fi amplificate pe termen mediu de eventuala trenare in continuare a realizarii investitiilor publice si a reformelor structurale, de natura sa afecteze potentialul de crestere a economiei romanesti, si sa conduca, in asociere cu stimularea prioritara a consumului, la o mai ampla deschidere in perspectiva a gap-ului pozitiv al PIB, dar si a deficitului de cont curent.

• Unii membri ai Consiliului au semnalat totodata o relativa ameliorare recenta a balantei riscurilor la adresa cresterii economice din zona euro/UE, cel putin partial atribuibila deciziilor adoptate de BCE si Banca Angliei, precum si deprecierii suferite de euro si de lira sterlina. S-au facut referiri si la recenta evolutie mai favorabila a economiei Chinei si la usoara imbunatatire a perspectivei economiilor emergente, mai ales a celor exportatoare de materii prime, pe fondul reluarii cresterii cererii si/sau a cotatiilor internationale ale acestora, potentata de anticipatul stimul fiscal al SUA. Pe de alta parte, s-a subliniat ca exista mari incertitudini de ordin politic in UE, care pot afecta mersul economiilor.

• A fost mentionat, de asemenea, riscul inceperii manifestarii efectelor inflationiste indirecte ale tendintei de crestere a preturilor internationale ale materiilor prime energetice, mai ales pe fondul costurilor salariale ridicate, un posibil indiciu fiind considerat trendul ascendent al dinamicii preturilor productiei industriale pe piata interna; au fost evidentiate si incertitudinile legate de evolutia viitoare a pretului international al petrolului - inclusiv in contextul deciziei adoptate in mod coordonat de statele membre OPEC si unele state nemembre ale organizatiei de a reduce productia in prima jumatate a anului curent.

• Membrii Consiliului au remarcat insa si persistenta unor riscuri in sens descendent la adresa cresterii economice a zonei euro, date fiind incertitudinile asociate calendarului electoral al anului si negocierilor pentru Brexit, precum si problemele sistemului bancar european, apreciindu-se ca, din perspectiva evolutiilor interne, acestea sunt mai relevante pe orizontul mediu de timp.

• S-a exprimat, de asemenea, preocuparea pentru ritmul potential al absorbtiei fondurilor europene aferente noului cadru financiar multianual, inducand la randul sau riscuri in sens descendent la adresa perspectivei cresterii economice pe plan intern. Totodata, s-a apreciat unanim ca perspectiva politicii fiscale si a celei de venituri ramane incerta pana la cunoasterea caracteristicilor executiei bugetare aferente anului 2016, dar mai ales a constructiei bugetului public pentru anul 2017, care sa jaloneze conduita viitoare a acestor politici; unii membri ai Consiliului au reiterat in acest context cerintele Pactului de Stabilitate si Crestere si angajamentele Romaniei privind respectarea lor, precum si alte prevederi legale interne, considerate reale constrangeri la adresa unei mai accentuate relaxari a politicii fiscale. Totodata, s-a evocat declaratia ministrului de finante potrivit careia nu va fi depasit pragul de 3% pentru deficitul bugetului consolidat in 2017.

• In aprecierea membrilor Consiliului, contextul analizat justifica mentinerea conduitei actuale a politicii monetare, in vederea asigurarii stabilitatii preturilor pe termen mediu, intr-o maniera care sa contribuie la realizarea unei cresteri economice sustenabile. Astfel, Consiliul de administratie al BNR a decis in unanimitate mentinerea ratei dobanzii de politica monetara la nivelul de 1,75 la suta; totodata Consiliul de administratie a decis in unanimitate mentinerea la +/- 1,50 puncte procentuale a coridorului simetric format de ratele dobanzilor la facilitatile permanente in jurul ratei dobanzii de politica monetara, continuarea gestionarii adecvate a lichiditatii din sistemul bancar, precum si mentinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor in lei si, respectiv, in valuta ale institutiilor de credit.

Membri ai Consiliului de administratie al Bancii Nationale a Romaniei prezenti la sedinta: Mugur Isarescu, presedinte al Consiliului de administratie si guvernator al Bancii Nationale a Romaniei; Florin Georgescu, vicepresedinte al Consiliului de administratie si prim-viceguvernator al Bancii Nationale a Romaniei; Liviu Voinea, membru al Consiliului de administratie si viceguvernator al Bancii Nationale a Romaniei; Marin Dinu, membru al Consiliului de administratie; Daniel Daianu, membru al Consiliului de administratie; Gheorghe Gherghina, membru al Consiliului de administratie; Agnes Nagy, membru al Consiliului de administratie; Virgiliu-Jorj Stoenescu, membru al Consiliului de administratie.