Gradul de tensionare a piatei muncii (calculat ca raport intre rata locurilor de munca vacante si rata somajului ) s-a dublat in ultimii 3 ani, potrivit datelor anuntate luni de Institutul National de Statistica (INS). Tensionarea aceasta vine pe fondul disparitiei in ritm rapid a unor locuri de munca traditionale, disparitie care nu este suplinita de infiintarea unor locuri de munca noi in alte domenii aparute recent. Imbatranirea populatiei si iesirea la pensia a pupulatiei active nu elibereaza, corespunzator, locuri de munca pentru a fi ocupate de tineri.
Prin urmare, dincolo de somajul structural, avem un deficit real, absolut, de locuri de munca, iar tensiunile din piata muncii si deficitul de locuri de munca vor continua sa se manifeste intens pana cand un alt tip de crestere economica va lua locul mecanismelor actuale
In trimestrul IV 2016, rata locurilor de munca vacante a fost de 1,29%, in scadere cu 0,05 puncte procentuale fata de trimestrul precedent. Numarul locurilor de munca vacante a fost de 60.700, in scadere cu 2.200 locuri de munca vacante fata de trimestrul anterior. Comparativ cu acelasi trimestru al anului 2015, rata locurilor de munca vacante a crescut cu 0,08 puncte procentuale, iar numarul locurilor de munca vacante a crescut cu 6.000, spun statisticienii.
"In perioada iulie-noiembrie 2016, numarul salariatilor din economie si-a pastrat ritmul relativ robust de crestere inregistrat in trimestrul II 2016, un aport consistent revenind serviciilor de piata, care de altfel si-au majorat viteza de absorbtie a personalului (concentrand aproximativ 65% din crearea neta de locuri de munca in primele 11 luni ale anului 2016), dinamici anuale in accelerare fiind observate in comert, transporturi, hoteluri si restaurante", arata si datele BNR.
"In schimb, capacitatea industriei de a crea locuri de munca in economie s-a diminuat, contributia sa la cresterea numarului de salariati din economie scazand de la circa 30 la suta, in medie, in perioada 2014-2015 la doar 18% in prezent.
In plus, extinderi consistente ale schemelor de personal se observa doar in ramurile producatoare de componente auto, in timp ce companiile care activeaza in alte sectoare industriale adopta o politica de personal prudenta (industria alimentara, metalurgia) sau recurg chiar la disponibilizari (industria usoara, prelucrarea titeiului, industria extractiva, industria energetica). In acest context, numarul total al salariatilor din industrie a consemnat un avans modest in intervalul iulie-noiembrie, rata anuala ramanand la circa 2%. In cazul constructiilor, incetinirea ratei de crestere a activitatii comparativ cu anul 2015 s-a reflectat intr-o temperare puternica a ritmului angajarilor, dinamica anuala injumatatindu-se pe parcursul anului 2016", potrivit Raportului trimestrial privind inflatia.
- Rata si numarul locurilor de munca vacante pe activitati ale economiei nationale
In ultimul trimestru din 2016, cele mai mari rate ale locurilor de munca vacante s-au inregistrat in administratia publica (4,01%), urmata de sanatate si asistenta sociala (3,04%), respectiv de activitati de spectacole, culturale si recreative (2,65%).
In industria prelucratoare s-au concentrat circa o patrime din numarul total al locurilor de munca vacante (14.500 locuri vacante), iar rata a luat valoarea de 1,25 %
Sectorul bugetar a insumat aproape 38% din numarul total al locurilor de munca vacante. Astfel, 10.500 locuri vacante se regasesc in administratia publica, 9.800 locuri vacante in sanatate si asistenta sociala, respectiv 2.600 locuri vacante in invatamant.
La polul opus, cele mai mici valori atat ale ratei cat si a numarului locurilor de munca vacante s-au regasit in industria extractiva (0,11%, respectiv 0,1 mii locuri vacante).
0
0
