Intr-o economie sanatoasa, o rata ridicata a locurilor de munca vacante indica o rata a somajului scazuta si invers. Economia noastra e insa usor atipica: avem un numar ridicat de joburi care ar putea fi imediat ocupate, dar si multi someri care nu isi regasesc competentele in oferta de munca afisata. Sau care considera poate ca salariul prea mic ca sa ocupe jobul oferit. Datele arata insa ca in economia noastra apar locuri de munca vacante in sectoare in care absolventii sau somerii nu sunt pregatiti. Si mai arata ca avem someri care stiu sa lucreze in industrii care nu ofera locuri de munca vacante. Numarul mediu anual al locurilor de munca vacante a fost de 59.800, in crestere cu aproape 10.000, a transmis joi Institutul National de Statistica. Un sfert dintre locurile vacante erau in industrie.
Cele mai multe posture vacante sunt in sectoare cu salarii mici, care nu motiveaza persoanele aflate in cautarea unui loc de munca.
In anul 2016, rata medie anuala a locurilor de munca vacante a fost de 1,28%, in crestere cu 0,16 puncte procentuale fata de anul precedent. Rata locurilor de munca vacante (RLV) reprezinta raportul dintre numarul locurilor de munca vacante si numarul total al locurilor de munca (ocupate si vacante), exprimat procentual.
Ca idee, potrivit Statisticii, in ultimul trimestru din 2016, aveam 485.000 de someri. Pe langa somerii activi, care isi cauta un loc de munca, pe piata muncii mai avem si persoanele descurajate (persoanele inactive care, desi erau disponibile sa lucreze, nu au intreprins nimic pentru a cauta de lucru, fiind convinse de insuccesul lor pe piata fortei de munca). Din totalul persoanelor descurajate, circa trei sferturi sunt femei cu domiciliul in mediul urban. in pacate, categoriile de persoane descurajate cu ponderile cele mai mari in total apartineau grupelor de varsta 15-24 ani si 25-34 ani.
Analizand motivul principal al descurajarii, reiese ca 6 din zece "descurajati" cred ca nu au acces pe piata fortei de munca deoarece au cautat alta data si nu au gasit de lucru, circa un sfert dintre ei cred ca nu exista locuri de munca libere sau nu stiu unde sa-si caute de lucru, iar unul din zece e descurajat din cauza varstei.
Prin comparaţie cu 2015, în majoritatea activităţilor economice s-au înregistrat creşteri numărului mediu anual al locurilor de muncă vacante. Cele mai relevante creşteri ale numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante, activităţile economice din industria prelucrătoare (+2,1 mii locuri vacante), respectiv sănătate şi asistenţă socială (+2,0 mii locuri vacante). Doar în distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare, respectiv în agricultură, silvicultură şi pescuit s-au înregistrat scăderi foarte mici de sub 0,03 mii locuri vacante.
În anul 2016, cea mai mare cerere de forţă de muncă salariată exprimată de angajatori s-a constatat în rândul ocupaţiilor de specialişti în diverse domenii de activitate
Intr-un studiu facut la nivel european, publicat de Revista Romana de Statistica, 7 din 10 firme poloneze considera foarte importante competentele: responsabilitate si seriozitate, motivatie si angajament, in timp ce numai aproximativ 40% acorda o foarte mare importanta competentelor avansate, respectiv de baza, tehnice/vocationale. In Marea Britanie, firmele prefera ca tinerii ce urmeaza a fi angajati sa posede competente de limba si de matematica.
In Romania, acelasi chestionar a fost difuzat unui numar de 100 de angajatori din sase Regiuni de dezvoltare (Bucuresti Ilfov, Sud, Centru, Sud Vest, Sud Est si Nord Est). 75,58% dintre angajatori au fost implicati din activitati in intreprinderi micro, mici si mijlocii, in timp ce restul in intreprinderi mari si foarte mari.
Toate activitatile principale au fost reprezentate in esantion, 30,32% dintre angajatori implicati in Comert, hoteluri si restaurante, transport; 29,07% in administratie publica si servicii (invatamant, sanatate si asistenta sociala etc); 12,79% in industria extractiva si prelucratoare; 11,63% intermedieri financiare si tranzactii imobiliare; 10,47% - constructii si 3,49% - agricultura, silvicultura, pescuit. Marea majoritate a intreprinderilor au realizat o cifra de afaceri de mai putin de doua milioane de euro (56%).
Rezultatul a fost ca 43% dintre respondentii romani considera ca timpul mediu necesar ocuparii unui loc de munca vacant este cuprins intre 1 si 3 luni. Procentul de 11,63 al celor care apreciaza ca aceasta durata depaseste 6 luni reprezinta angajatori implicati in activitati din: industrie, comert, administratie publica si privata, localizate cu precadere in regiunile Bucuresti Ilfov si Sud Vest. Chiar daca un procent ridicat dintre angajatori apreciaza ca in compania lor nu exista locuri de munca care nu pot fi ocupate, un sfert dintre acestia au dificultati in gasirea candidatului potrivit pentru locul de munca liber in special pentru calificari care implica: management corporatist (29%), finante si contabilitate (21%), informatica (14%).
Principalele motive ale dificultatii ocuparii unui loc de munca vacant sunt considerate de catre angajatori cele privind de sistemul de educatie si legatura acestuia cu mediul de afaceri (76,5% dintre respondenti sunt de acord/ acord total) si migratia fortei de munca (72,9%).
Competitia este plasata pe ultimul loc intr-un clasament al celor mai semnificative cauze ale deficitului de candidati calificati pentru anumite locuri de munca (24.7% dintre respondenti sunt de acord/acord total). Daca in contextul actual, timpul necesar pentru ocuparea unui loc de munca vacant nu este foarte indelungat (1-3 luni), perioada necesara unui angajat pentru a deveni pe deplin eficient este mult mai mare (peste 6 luni) potrivit opiniei a 38,37% dintre angajatori.
Acelasi procent de respondenti care au considerat ca au dificultati in gasirea candidatului potrivit pentru un loc de munca, apreciaza ca o parte dintre angajatii actuali nu dispun de califi carea, specializarea sau experienta necesare pentru a derula activitatile la ce mai ridicat nivel (24,42%).
Angajatorii considera ca printre cele mai importante cauze pentru dezechilibre (neconcordanta de calificari cu cerintele locurilor de munca) lipsa calificarilor necesare in momentul angajarii (80,2% dintre respondenti sunt de acord/acord total) si a programelor de training (61,6%).
In ceea ce priveste categoria de abilitati mai putin prezente la angajatii companiilor, cele stiintifice si tehnologice (IT), respectiv cele lingvistice si de comunicare sunt considerate cele mai importante de catre angajatori (peste 50%). In plus, angajatorii au probleme in gasirea unor candidati/angajati care sa dispuna de cunostinte/competente din domeniul managementului, legislative, statistice, istorice, cultura internationala, respectiv abilitati precum mobilizarea in rezolvarea problemelor noi si pentru indeplinirea sarcinilor de
rutina.
- In perioada crizei 2009-2010, in Romania au disparut circa 700.000 de locuri de munca, conform datelor BNR
Cele mai afectate sectoare au fost industria (aproape jumatate din pierdere) si constructiile, unde sunt incadrate cele mai multe persoane cu o calificare scazuta. De asemenea, a devenit tot mai dificil pentru firme sa isi ocupe pozitiile vacante mai ales din cauza discrepantei dintre cerintele angajatorului si abilitatile candidatului. Prin urmare, am asistat la o revenire economica lipsita de o refacere proportionala a locurilor de munca pierdute, astfel incat atunci cand activitatea economica a revenit la nivelul precriza (inceputul anului 2015), doar jumatate din locurile de munca pierdute fusesera recuperate. Ar mai trebui spus ca atunci cand un angajator decide sa creeze o noua pozitie in firma aceasta e determinata ca diferenta intre productivitatea angajatului si costurile aferente. Iar costurile cu angajatul depind nu doar de salariul negociat, ci si de taxe sau de timpul necesar gasirii candidatului potrivit, care poate fi mai lung pe o piata ca muncii tensionata. Aceste tensiuni au si ele diferite cauze - nepotrivirea abilitatilor, locatia geografica diferita, schimbari structurale ale economiei sau de calitatea infrastructurii de comunicare.
In cazul Romaniei, efectele recesiunii s-au reflectat in cresterea rapida si abrupta a somajului pe termen scurt (cu o durata de mai putin de un an) - care s-a corectat doar partial atunci cand economia a revenit la rate pozitive de crestere - conducand astfel la majorarea somajului pe termen lung. Fenomenul, cunoscut in literatura de specialitate ca "efect de histerezis", indica faptul ca odata cu prelungirea perioadei in care o persoana isi cauta un loc de munca sansele sale de reusita scad, ca urmare atat a deteriorarii abilitatilor persoanelor respective, cat si a schimbarii cerintelor companiilor.
- In ceea ce priveste crearea de locuri de munca, principalele obstacole invocate de firme vizeaza perceptia unui nivel ridicat al taxelor, conditiile economice incerte, precum si dificultatea de a gasi personal calificat corespunzator
Un alt impediment in recupererea mai rapida a locurilor de munca e dat si de nivelul salariului minim, avand in vedere ca jumatate dintre companiile intervievate de Banca Nationala in cadrul unui sondaj periodic au declarat ca o crestere a salariului minim le va limita posibilitatile viitoare de a-si extinde schema de personal. Din acelasi sondaj am mai retinut un alt lucru interesant: mai mult de 40% din firme au inlocuit personalul existent cu angajati noi carora le-au acordat salarii mai mici.
Deoarece structura demografica a Romaniei se schimba pe fondul imbatranirii accelerate a populatiei, cererea pentru produse si servicii specifice va creste in grupa de varsta a varstnicilor (de exemplu, in sectorul de sanatate, ingrijire personala sau in cel de turism). In acelasi timp, cu un numar de tineri aflat in contractie, cererea de profesori sau serviciile legate de educatie va inregistra un declin.
Sursa informatiilor: Revista Romana de Statistica, Caietele de studii ale BNR
0
0
