Reforma salariala din sectorul bugetar era necesara, fiind unanim recunoscut ca serviciile publice prost platite sunt ele insele de calitate slaba. Nu putine au fost cazurile in care medici, profesori sau chiar inspectori ai Fiscului luau mita ca sa-si "rotunjeasca" veniturile oferite de Stat. Ar fi utila o privire asupra veniturilor categoriilor de bugetari din tarile din jur pentru a vedea unde ne situam de fapt. Si pentru a intelege ca nu e suficient sa marim administrativ lefurile bugetarilor pentru a ajunge din urma tarile mai avansate, daca asta duce la prefigurarea unui infarct economic. In Ungaria, leafa unui angajat in administratia publica era de 1005 euro. Anul acesta, omologul lui roman va avea o leafa de 1116 euro. Un profesor slovac are 830 de euro. Unul roman va urca la 880 de euro. In acest an, medicii romani ii vor egala ca salariu pe medicii polonezi. Exemplele luate fiind la intamplare.

HotNews.roFoto: Hotnews

Mai jos, aveti un tabel cu diferitele salarii in sectorul bugetar :

Daca ne uitam la salariile relative (raportul dintre salariul brut intr-un anumit sector si salariul mediu brut pe economie) , o sa avem o usoara incretire a fruntii:

.

Mai jos, aveti un tabel cu diferitele salarii in sectorul bugetar :

Romania este campioana acestor cresteri, de fapt este campioana vitezei cu care salariile cresc. Desigur, ca sa dai luna de luna acele salarii marite, e nevoie sa ai din ce.

Sunt cel putin doua motive pentru care aceste cresteri (desi necesare, repet)nu sunt in acest moent binevenite.

  • Primul: avem o colectare fiscala care lasa mult de dorit. In acest an Romania va avea cel mai mic nivel al veniturilor fiscale din istoria sa, de numai 25.4% din PIB, a spus presedintele Consiliului Fiscal, Ionut Dumitru, la conferinta Asociatiei Analistilor Financiar-Bancari din Romania (AAFBR). Solutia care ramane este ori cresterea taxelor, ori "inventarea" altora noi.
  • Al doilea motiv: Modificarea radicala a sistemului de impunere prin introducerea impoztului pe gospodarie aduce a schimbarea rotilor unei masini in timpul mersului acestuia. Mai intai trebuia asigurat un spatiu fiscal suficient, bazat pe calcule riguroase, care sa permita asemenea salturi salariale.
  • P.S. Nu in ultimul rand notez ca intr-un sistem in care Educatia nu isi atinge pe deplin menirea- de a asigura absolventi calificati care sa ocupe cat mai curand locurile de munca vacante din economie, dar si al unui grad ridicat de imbatranire a populatiei (alerta adresata sistemului de pensii publice), intr-un asemenea sistem trebuie umblat cu manusi atunci cand ai astfel de initiative.

Salariile relative din administratia publica le aveti in graficul de mai jos

AAA

In Sanatate, salariile in Uniunea Europeana stau ca mai jos:

Daca doriti detalii legate de salariile din alte sectoare, le puteti afla dintr-o recenta prezentare a sefului Consiliului Fiscal, Ionut Dumitru (vezi alaturat).

documente

Prezentare Ionut Dumitru

(18 Apr 2017) PDF, 1008KB

Pe scurt:

  • Legea salarizarii unice ar putea duce la situatia in care cheltuielile statului cu salariile bugetarilor vor ajunge la jumatate din totalul veniturilor colectate si nu ar mai ramane resurse pentru aproape nimic.
  • In Romania, veniturile fiscale colectate reprezinta doar 25% din PIB, mult sub media europeana de 40%. Noi chiar si la 8,4% din PIB alocare inseamna ca alocam bugetarilor doar pentru salarii o treime din veniturile colectate. Ar urma ca in 2022 aproape jumatate din ce colectam sa mearga catre salariile din sectorul bugetar, ceea ce ar fi de departe nerealist
  • Cele mai mari rate de colectare dupa 1995 au fost inregistrate in anii 1999 si 2000: 31,2% din PIB, respectiv 30,7% din PIB.
  • O reforma structurala este necesara, dar e foarte greu de gasit acei indicatori obiectivi care sa permita cresterea salariilor medicilor buni, profesrilor performanti, functionarilor care si-ar merita pe deplin sporul salarial. Asa incat, guvernul socialist aflat la putere prefera sa dea cat mai mult din ceva ce colecteaza tot mai greu. Doamne-ajuta!

Dezechilibrele economice se corecteaza ori prin curs, ori prin inflatie, atunci cand politicile economice sar calul. Intr-un final sigur ca economia se auto-regleaza, insa corectiile sunt dureroase si de obicei, se intind pe o durata mai mai lunga decat cea pe care o ofera relaxarea fiscala. Cele cateva luni de generozitate guvernamentala de dinaintea crizei s-au recuperat in circa 2,5 ani, cu costuri de care nu ar trebui sa uitam.

Citeste si :