In Romania avem 7,46 milioane de familii care locuiesc in 7,29 milioane de locuinte. Asa a numarat Statistica si de aici pornim si noi. Cele mai multe familii stau la doua camere (37,66%), urmate de cele la 3 camere (cam una din trei familii) in vreme ce intr-o singura camera locuiesc circa 9% dintre familiile de romani). Ceea ce a mai ramas ocupa locuinte de 4 camere si peste. Pentru a fi mai usor digerabila informatia, am facut graficul de mai jos.

HotNews.roFoto: Hotnews

In paranteza notez faptul ca Romania are un excedent de 1.54 milioane de locuinte neocupate (migratia, imbatranirea populatiei plus cererea insuficient consolidata au facut sa dispunem de un fond locativ de 8,84 locuinte,din care ocupate sunt 7,29 milioane).

Cum se va aplica in final acel impozit pe gospodarie inca nu se stie, draftul aparut deja in presa fiind doar un punct de plecare pentru discutiile dintre oficialii Finantelor si consultanti. Este un permanent brainstorming iar rezultatul final al intentiilor noastre ar putea suferi modificari, spun apropiati ai proiectului, consultati de HotNews.

Revenind la gospodariile romanesti, iata cum arata numarul locuintelor, impartite dupa suprafata camerelor care revine unei persoane:

Cand discutam despre aplicarea noului impozit, e bine sa avem in vedere ca in Romania, jumatate de populatie traieste la tara, acolo unde veniturile sunt mai multe sau mai putin fiscalizate si unde, oficial, putini depasesc pragul de 24.000 de lei venit anual, de la care ar urma sa inceapa impozitarea.

Ar mai fi un aspect interesant de remarcat, cu privire la familii si locuinte: pentru prima oara dupa Evenimentele din decembrie 1989, numarul locuintelor cu doua camere date in folosinta il depaseste pe cel al locuintelor de 3 camere. Aveti mai jos un grafic care "spune" istoria" locuintelor date in folosinta:

Jumatate dintre familiile de romani nu au niciun salariat sau angajat, arata datele INS rezultate in urma Recensamantului, iar un sfert dintre familii au doar un salariat in componenta.Privite din alt unghi, cifrele ne mai arata ceva: in Romania, la fiecare 7 case avem un bugetar.

Ne-avand surse de bani, o buna parte dintre familii se reunesc si locuiesc impreuna cu generatia anterioara sau chiar cu cea de dinaintea parintilor. Asta contribuie la eliberarea de locuinte, in momentul de fata Romania contabilizand stocul urias de locuinte ne-ocupate.

E bine sa o mai spunem o data: unul din 3 romani nu are grup sanitar in casa, la 10 ani de la intrarea in UE.

Problema acolo e- in mediul rural, unde ponderea locuintelor ne-electrificate, a celor fara canalizare sau fara apa curenta te ingrozeste. Ce sa impozitezi acolo?

Ce mai trebuie luat in calcul:

  • Jumatate dintre familiile cu copii au un singur copil (54,5%).
  • Capul familiei este femeie in mai putin de 20% din gospodariile de salariati (15,6%), agricultori (14,3%) si someri (15,8%) si in mai putin de 10% din gospodariile de lucratori pe cont propriu (9,0%).
  • Ponderea familiilor conduse de cineva care a absolvit invatamantul primar (sau este chiar fara scoala absolvita) este de 12%. Trei sferturi dintre capii familiilor au liceul la baza si 12,2% au terminat o facultate.
  • Factura consumului de energie electrica nu a putut fi achitata la timp de 15,5% gospodarii, ponderea acestora fiind de 13,8% in mediul urban si de 17,3% in mediul rural, abonamentul la radio si televiziune nu a putut fi platit la timp de 6,6% gospodarii, iar factura telefonica de 6,3%.
  • Ponderea familiilor care au apelat la economii pentru a face fata cheltuielilor curente a fost de 6,3%, a celor care au facut imprumuturi de la rude, prieteni sau alte persoane 8,6% (15,4% in cazul familiilor de someri), iar a celor care au avut nevoie de ajutoare financiare, fara obligatia de restituire, de la rude, prieteni sau alte persoane a fost de 12,6% (29,0% in cazul familiilor de someri).
  • Numarul mediu de salariati ce revine pe o gospodarie este de numai 0,819, ceea ce inseamna opt salariati la zece gospodarii.
  • Cele mai mari venituri banesti, medii lunare pe o gospodarie, le-au realizat familiile de salariati, iar cele mai mici gospodariile de agricultori, raportul dintre ele fiind de 2,8 : 1.
  • Veniturile din prestatii sociale, veniturile totale pe persoana ale familiilor din decila D10 au fost de 7,7 ori mai mari decat ale celor din decila D1, fara ele raportul dintre veniturile celor doua decile fiind de 9,0 : 1.
  • Circa 57% din totalul familiilor pot face fata cheltuielilor cu venitul de care dispun
  • Sase familii dintr-o suta care isi permit sa faca fata cheltuielilor cu veniturile de care dispun si-au permis  inlocuirea mobilei uzate si/sau demodate, 12,4%cumpararea unor produse electrocasnice si 27,2%  cumpararea de haine noi. Petrecerea unei saptamani de concediu in afara locuintei a fost accesibila pentru 16,6% dintre familii.

Una peste alta, o reforma a impunerii fiscale intr0o tara care are nevoie mai intai de o reforma a Educatiei, a pietei muncii si mai ales a mentalitatii, poate distorsiona intentiile initiale. Ceea ce cu siguranta nimeni, si cu atat mai putin Ministerul Finantelor, nu isi doreste in acest moment.