În anul 2016, 212.000 persoane ocupate cu program parţial doreau şi erau disponibile să lucreze mai multe ore decât în prezent, fiind considerate persoane subocupate, ne transmite marti Institutul National de Statistica. "Subocupatii" reprezentau anul trecut 2,4% din populaţia activă, 2,5% din populaţia ocupată şi circa o treime din romanii care lucrau cu program part-time. Faţă de anul precedent, numărul "subocupatilor" a scăzut cu 56.000.
- Pe langa "subocupati", INS ne mai spune ca avem in Romania 345.000 de romani care erau disponibile să înceapă lucrul, dar care nu căutau un loc de muncă
Din totalul persoanelor subocupate, 4 din 5 locuiesc in mediu rural si peste jumatate au mai putin de 44 de ani.
Ca nivel al ultimei scoli absolvite, peste jumătate dintre "subocupati" aveau studii de nivel scăzut iar alte 40% aveau liceula la baza.
De regula, crizele economice si somajul rezultat duc la cresterea sub-ocuparii. La fel, decizii administrative de crestere a salariilor bugetarilor pune presiune pe salariile din mediul privat, unde multi dintre antreprenorii romani prefera sa-si conserve marjele de profit si sa dea oameni afara sau sa reduca programul de lucru decat sa mentina salariile si in loc sa lucreze cu o marja de 15% sa se multumeasca cu 5%, de exemplu.
Persoanele subocupate nu sunt insa doar cei ca doamna Ionescu. Subocupat este si un inginer angajat full-time, dar la un call-center de exemplu. Adica mult sub calificarea pe care acesta o are.
Schimbările tehnologice duc si ele la o crestere a subocuparii. Ca sa dau un exemplu banal si la indemana, instalarea de bancomate bancare au înlocuit locurile unor casieri care deserveau clientii.
Un alt motiv care nu sprijina deloc piata muncii (in sensul scaderii gradului de subocupare) il reprezinta scoala romaneasca. Aflata intr-un recul nedorit, Educatia genereaza cohorte de tineri pregatiti pentru cu totul alte specializari decat cele cerute de nevoile angajatorilor. Perin urmare, multi absolventi de facultate ajung sa se multumeasca cu joburi mult sub calificarea lor- agenti de vanzari, merchamdiseri sau soferi.
- Efectele subocuparii sunt similare cu cele ale somajului
În primul rând, ambele(si subocuparea si somajul) provoacă niveluri mai ridicate ale sărăciei. Fără venituri adecvate, familiile nu mai consuma atât de mult. Asta reduce cererea consumatorilor, încetinind creșterea afacerilor. Ca rezultat, produsul intern brut este mai mic, la fel ca și rata de creștere a locurilor de muncă. Este o spirală viciosă și descendentă.
În cazul în care sub-ocuparea continuă, lucrătorii își pierd capacitatea de a-și actualiza abilitățile si devine tot mai plauzibil faptul ca le va fi tot mai greu sa se intoarca pe jobul initial, corespunzator calificarii. Alții își reduc stilul de viață și acceptă sub-ocuparea pe termen lung. Asa se formeaza somajul structural.
Daca esti tanar si incepi prin a lucra pe joburi inferioare calificarii, se cheama ca ti-ai inceput cu stangul cariera. Devin demotivati si dezamagiti.
- Joburile part-time: in medie se lucreaza 13 ore saptamanal
În anul 2015, numărul persoanelor care au desfăşurat pe lângă activitatea principală şi o activitate secundară a fost de 136.000 de romani, în scădere comparativ cu anul 2014 (-18,0%).
Persoanele ocupate care au avut statutul de salariat, atât în activitatea principală cât şi în cea secundară au reprezentat numai 3,2% din total.
Durata medie aferentăjobului part-time a fost de 13,1 ore pe săptămână.
- Ce ne facem cu "descurajatii"? Unul din trei tineri inactivi nu e interesat sa munceasca

In ultimii 10 ani, evolutia celor descurajati a urmat tendintele inregistrate de populatia inactiva. Astfel, inaintea crizei, cand Romania avea rate ridicate de crestere economica, populatia descurajata a scazut treptat, atingand, in anul 2008, un minim (nivelul a scazut la 32,8% comparativ cu cel inregistrat in 2004). In perioada care a urmat, populatia descurajata a crescut pana in anul 2011, dupa care s-a plasat pe o panta de scadere usoara/stabilizare.
Ce sens are sa investesc bani, nervi si munca daca nu imi aduce rasplata? Ca sa ce?
"De ce eu, ca patron, să nu beneficiez de lux, când îmi risc banii, și să dau salarii mari angajaților, când sunt și alții gata să se angajeze pe bani mai puțini"
Pai vedeti ca se gasesc sclavi prin Libia (http://www.hotnews.ro/stiri-international-21710133-migranti-din-africa-vest-sunt-vanduti-piete-sclavi-din-libia-organizatii-umanitare.htm) aia nu trebuiesc platiti iar Coreea de Nord ar fi fericita sa va trimita niste personal platit cu 150-200 euro pe luna.
E foarte, foarte gresit sa gandesti ca statul sau societatea in general iti este datoare cu un loc de munca.
Este strict responsabilitatea ta daca ajungi un sclav cu 100 eur pe luna sau un angajat apreciat si bine platit. E drept ca diferenta intre cele doua inseamna multa munca,
studiu, exercitiu.
Traim intr-o lume cu atatea posibilitati incat nu exista nici o scuza pentru cei care nu isi gasesc de munca, Avem libertate de miscare, internet, media, informatia la degetul mic.
Imi creste tensiunea cand citesc asa ceva. Am muncit din anul 2 de facultate part time, n-am picat nici un examen si astia nu sunt interesati???
Cred ca vina e si a parintilor. Daca ii dai afara din casa la 18 ani (modelul american) ia sa vezi ce interesati o sa fie sa-si gaseasca job!