Hotnews utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența Dumneavoastra pe site-ul nostru. Am actualizat politicile pentru a integra în acestea modificările specificate de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Va rugam sa cititi modul in care Hotnews.ro prelucreaza datele cu caracte personal. Prin continuarea navigării pe site-ul nostru confirmati acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform 
"Avem o situatie!"
Pentru orice om netrecut prin scoala de comunicare a marilor companii, aceasta propozitie este cel putin confuza. Ce fel de situatie? Lipseste ceva care sa ne spuna daca e de bine sau e de rau. Mintea noastra tinde sa evalueze ceea ce ne spun altii. Tocmai de aceea au aparut cuvinte precum pericol, problema, accident sau chiar ghinion.
Problema apare atunci cand cineva, de undeva, sfatuit de altcineva, ajunge la concluzia ca astfel de cuvinte sunt daunatoare, contraproductive si adevarate piedici in calea gandirii pozitive. Se fac audituri, se analizeaza, se dezbate si se decide eliminarea unor astfel de cuvinte.
Este si cazul unei mari companii americane, producatoare de masini. Angajatii au primit interdictie sa foloseasca notiuni precum: pericol, problema, dramatic, accident etc. Toate bune si frumoase pana cand masinile produse de ei au inceput sa aiba defectiuni soldate cu accidente. Le-au rechemat in service si au concluzionat ca problema era una de comunicare. Tehnicienii semnalasera problemele, dar formularea confuza nu le-a transmis managerilor ca exista pericole mari cauzate de aceste defectiuni.
- Care sunt falsele premise care au dus la modificarea limbajului?
Intreaga exprimare ajunge in zona gri, in care nimeni nu trebuie sa isi asume ceea ce rosteste sau ceea ce aude. Tocmai de aceea, limbajul a devenit din ce in ce mai evaziv si mai alambicat.
"Atunci cand in loc sa spunem >>sunt nemultumit<< formulam >>constat o anumita insatisfactie punctuala legata de...<<, pierdem exact ceea ce ne defineste ca oameni: emotia. Iar mintea noastra nu mai poate evalua impactul real asupra celuilalt", este de parere Vacaru.
Fuga de responsabilitate si lipsa emotiilor
Depersonalizarea apare si din limbajul lemnos care este folosit pentru a scapa de alte responsabilitati:
1. responsabilitatea de a-ti asuma ce spui: se zvoneste, se stie, se aude;
2. responsabilitatea de a explica decizii sau de a le sustine: se doreste, s-a decis, se vrea;
3. responsabilitatea de asumare a unui efort: nu se poate, este imposibil.
Evident si "romgleza" fara rost contribuite intr-o anumita masura. "Puteam sa mor nestiutor daca nu as fi ajuns intr-o companie unde sa aud termenii ￂa escalaￂ (nu inseamna a escalada, ci a prezenta o problema sefului) si ￂa cascadaￂ (nu e vorba de o cascada incantatoare, ci de a da problema subalternilor sa o rezolve). ￂAm un callￂ, ￂsunt intr-un meetingￂ, ￂface sensￂ, ￂe disturbingￂ sunt doar alte cateva victime nevinovate. De exemplu, cuvantul ￂtaskￂ nu imi spune daca am de facut un lucru important sau doar ceva de rutina", continua Vacaru.
Toate aceste deviatii de limbaj au cateva efecte suplimentare nefericite. In primul rand, pun bariere intre oameni tocmai pentru ca elimina emotiile, in conditiile in care trairile noastre sunt motorul care ne face sa stam intr-un loc sau nu, sa ne ambitionam sau sa renuntam, sa cautam o solutie sau doar sa gasim vinovati.
In al doilea rand, creeaza acea senzatie de birocratie impusa. Ori birocratia este un lucru detestat de cei mai multi. Cati oameni folosesc acasa ori cu prietenii limbajul pe care il abordeaza cu seful sau colegii? Cei mai multi le spun celor dragi ca au gresit, ca sunt suparati, ca vor altceva, ca ii deranjeaza etc.
"Am fost invatati de parintii si bunicii nostri sa nu spunem ce gandim, sa fim protocolari in public, sa ne ascundem dupa cuvinte pompoase. Am creat astfel o societate care cere adevarul, concizia, autenticul, dar care se fereste sa le ofere", conchide Andrei Vacaru.
Birocrația este un rău necesar, chiar trebuie să știm cine și cui a vândut ceva, a comunicat ceva, a înregistrat ceva etc.
Verbe ca ”escalate” și ”cascade” chiar au sens în engleză, pentru cineva care înțelege cu-adevărat engleză și gândește în engleză. ”to escalate” înseamnă ”to pass (a transaction or case) on to a higher level in an organizational hierarchy”, iar ”to cascade” înseamnă ”move downward and lower, but not necessarily all the way”.
Spre deosebire de română, engleza se bazează pe exprimări foarte precise. Chiar nu există în românește termeni care să descrie într-un singur cuvânt nuanțele din ”escalate” și ”cascade”, de asta ajung preluate ad litteram. Nemulțumirea cu privire la existența unor asemenea termeni descrie mai degrabă lipsa de rigoare în gândire a celui nemulțumit.
Sincer: corect.
Comunicarea trebuie să fie înțeleasă de cel căruia îi este destinată, nu să treacă teste de compatibilitate cu limba literară.
Cele mai multe utilizări stângace ale termenilor din engleză apar datorită insiuficientei cunoașteri a limbii române. La asta te-ai gândit? :)
Când o să plătești tu corporatiștii respectivi, poți să alegi numai absolvenți de filologie. Până atunci, exprimarea lor e treaba celui care-i plătește și care-i selectează dintre candidații disponibili.
Ce vroiam sa zic e sa nu fim ipocriti. Exista un anumit jargon in firmele in care lucram, si involuntar iese inafara. Doar ca vedem jargonul altora si nu pe al nostru
Am multi colegi in multinationala, care par ca sunt platiti la nr. de emailuri trimise, bineinteles cu cati mai multe persoane in CC...:)
astea sunt niste nimicuri.iar ce spune ww e purul adevar.am plecat de acolo socat.
Pentru individ, soluția corectă e să evalueze orice și să treacă totul prin propriul lui filtru. Dar o organizație (economică, dacă vorbim de corporații) nu e forum de dezbatere publică, nu își poate permite să dezbată și să pună la îndoială fiecare sarcină și fiecare soluție.
Astfel încât se creează un cadru, bazat într-adevăr pe îndoctrinare, în care fiecare își face treaba, dar cu sloganuri sforăitoare, false recompense, limbaj de lemn etc. O organizație compusă din sute sau mii de oameni nu funcționează altfel.
Un alt cuvint groaznic de .... n-am cuvinte: este: IMPACTEAZA .... si exemplele pot continua la infinit
Solutia este invatarea, Cu cit cineva citeste mai mult cu atit acumuleaza mai multa informatie
Impreuna cu educatia (cei 6-7 ani de acasa) si respectul te fac sa fii apreciat cu adevarat.
Fariseii nu-i pot intelege pe oamenii/colegii integri tocmai datorita acestor lipsuri.....
De exemplu cand zbor cu avionul insotitorii de bord tin sa prezinte instructiunile de siguranta si in romana. E o sursa inepuizabila de amuzament.
Sa luam un exemplu, "a escala" - a sesiza, a instiinta, a anunta, a semnala, a raporta, a informa (superiorul). Ca si echivalentele din romana, in engleza "escalate" are multiple sensuri. Corporatistul nostru neavand o experienta de lectura variata in engleza (de obicei invatata dupa ureche si strict limitata la un anumit domeniu), cunoaste doar un singur sens al cuvantului, care i se pare foarte precis si mult mai bun decat echivalentul din romana.
Pe românește, candidezi, te angajezi și după o scurtă perioadă ești convocat la primul modul de trăinăreală. de la al doile a modul începe spălarea creierului pentru că trebuie să gândești, consideri și decizi ce ți se spune nu ce ar fi coerent, Cu timpul, ajungi să vorbești la fel, să nu fii în stare să iei o decizie, chiar personală și să te duci ca vita în Pța. Urletelor, respectînd indicația venită de la directorul general adjunct, adică VCEO.