BNR elibereaza circa 500-600 miliane de euro in piata prin reducerea cu doua puncte procentuale ezervelor minime obligatorii la valuta, ca urmare a reducerii ponderii creditului in valuta in total credit. "Nu vrem sa omoram creditul in valuta pentru ca sunt companii sau persoane fizice care au veniturile in valuta si ei sunt indreptatiti sa se imprumute in valuta", a spus vineri Mugur Isarescu, cu ocazia briefingului de presa care a urmat sedintei Consiliului de Administratie a BNR. Noi trebuie sa ajungem la nivel european cu aceste rezerve si o facem treptat, cand situatia o permite, a mai spus Guvernatorul.

Mugur Isarescu, guvernatorul BNRFoto: Hotnews

Ce a mai spus vineri, Mugur Isarescu:

• In contextul reducerii creditului in valuta, al consolidarii rezervelor valutare peste nivelul adecvat (35,96 miliarde euro la 30 aprilie 2017) si al imbunatatirii structurii acestora, CA al BNR a decis reducerea ratei rezervei minime obligatorii aplicabile pasivelor in valuta ale institutiilor de credit la nivelul de 8% de la 10% incepand cu perioada de aplicare 24 mai -23 iunie 2017. Masura vizeaza continuarea armonizarii mecanismului rezervelor minime obligatorii cu standardele si practicile in materie ale Bancii Centrale Europene si ale principalelor banci centrale din statele membre ale Uniunii Europene. Rata rezervelor minime obligatorii pentru pasivele in lei se mentine la nivelul de 8%.

• Rata anuala a inflatiei a ramas relativ constanta in luna martie 2017, la 0,18%, comparativ cu luna anterioara (0,2%), in concordanta cu prognoza BNR. Aceasta evolutie s-a datorat temperarii dinamicii anuale a pretului combustibililor, ce a compensat efectele accelerarii cresterii preturilor volatile alimentare si a inflatiei CORE2 ajustat1, a carei rata anuala a urcat la 1,04%, de la 0,91% in februarie.

• Rata medie anuala a inflatiei IPC a continuat sa isi restranga valoarea negativa, ajungand in martie 2017 la -0,9%, de la -1,1% in luna februarie; calculata pe baza indicelui armonizat al preturilor de consum, media anuala a urcat la -0,5%, de la -0,7% in februarie 2017. Traiectoria ascendenta a celor doi indicatori se datoreaza, in buna masura, disiparii graduale din calculul acestora a variatiilor anuale afectate de reducerea cotei TVA din iunie 2015.

• Cresterea economica s-a accelerat peste asteptari in trimestrul IV 2016, datele revizuite indicand o dinamica anuala a PIB real de 4,8%. Ritmul mai rapid de crestere s-a datorat, in principal, contributiei exportului net, ca urmare a ecartului pozitiv dintre ritmurile anuale de crestere a exporturilor si importurilor de bunuri si servicii. Pe ansamblul anului 2016, majorarea cu 4,8% a PIB a avut ca determinant consumul privat, care a atins cel mai ridicat ritm de crestere din ultimii noua ani (7,3%), in conditiile relaxarii politicii fiscale si celei de venituri, precum si ale imbunatatirii gradului de ocupare a fortei de munca. In schimb, aportul formarii brute de capital fix a devenit negativ.

• Pentru anul 2017, cele mai recente date statistice releva mentinerea in primele doua luni a unei dinamici anuale ridicate a volumului cifrei de afaceri din comert si servicii, accelerarea cresterii productiei industriale, dar si prelungirea declinului activitatii din constructii. In conditiile in care cresterea dinamicii productivitatii muncii a fost inferioara celei inregistrate de castigurile salariale, ritmul anual de crestere a costurilor salariale unitare din industrie a sporit comparativ cu ultimul trimestru al anului anterior.

• Soldul contului curent al balantei de plati a devenit pozitiv in primele doua luni ale anului curent, pe fondul evolutiei favorabile a balantei veniturilor primare, desi deficitul comertului cu bunuri s-a adancit comparativ cu perioada similara a anului anterior.

• Conditiile monetare reale si-au mentinut caracterul stimulativ. Creditul acordat sectorului privat si-a amplificat dinamica anuala in luna martie (3,1%, de la 2,1% in februarie). Evolutia creeaza premisele stoparii in acest an a traiectoriei descendente a ponderii in PIB a creditului privat, inclusiv pe fondul diminuarii operatiunilor de externalizare a creditelor neperformante.

• Cresterea a fost sustinuta in principal de componenta in lei, a carei dinamica anuala s-a marit la 14,1% in termeni anuali. Contributia majora la aceasta evolutie a revenit imprumuturilor noi acordate societatilor nefinanciare si creditelor pentru consum. Pe acest fond, ponderea in total a creditului in lei s a majorat la 58,2% (cel mai ridicat nivel inregistrat din ianuarie 1997), de la 34,6% in mai 2012. Aceasta evolutie asigura o mai buna transmisie a politicii monetare, contribuind, totodata, la atenuarea riscurilor la adresa stabilitatii financiare.

• In sedinta de astazi, Consiliul de administratie al BNR a analizat si aprobat Raportul asupra inflatiei, editia mai 2017, document ce incorporeaza cele mai recente date si informatii disponibile. Scenariul actual al prognozei releva perspectiva cresterii ratei anuale a inflatiei pe intreg intervalul de proiectie, insa pe o traiectorie usor mai joasa decat cea prezentata in raportul precedent.

• Incertitudinile si riscurile asociate acestei perspective provin din mediul intern si extern. Pe plan intern, acestea sunt generate, in principal, de conduita politicii fiscale si a celei de venituri, inclusiv in contextul recentelor initiative legislative in sfera salariala si fiscala.

• Pe plan extern, relevante raman incertitudinile si riscurile legate de cresterea economica in zona euro si pe plan global, avand ca principale surse calendarul electoral din tarile europene, negocierile pentru Brexit si politicile economice ale administratiei SUA.

• In aceste conditii si pe baza datelor disponibile in prezent, CA al BNR a hotarat mentinerea ratei dobanzii de politica monetara la nivelul de 1,75% pe an, continuarea gestionarii adecvate a lichiditatii din sistemul bancar.

• Deciziile CA al BNR au ca scop asigurarea si mentinerea stabilitatii preturilor pe termen mediu, intr-o maniera care sa contribuie la realizarea unei cresteri economice sustenabile. Consiliul de administratie reitereaza ca un mix echilibrat de politici macroeconomice si progresul reformelor structurale sunt esentiale pentru mentinerea stabilitatii macroeconomice si intarirea capacitatii economiei romanesti de a face fata unor eventuale evolutii adverse pe plan global.