BNR a revizuit in scadere, la 1,6%, prognoza de inflatie pentru finalul acestui an

Luni, 15 mai 2017, 12:48 Economie | Finanţe & Bănci

Banca Nationala a Romaniei (BNR) a revizuit in scadere, de la 1,7% la 1,6%, prognoza privind inflatia pentru finalul acestui an, si de la 3,4% la 3,1% pentru finalul anului 2018, a anuntat, luni, guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, in cadrul unei conferinte de presa, potrivit News.ro. Pentru primul trimestru al anului 2019, inflatia este estimata la 3,4%.  In luna februarie, BNR a revizuit in scadere, de la 2,1% la 1,7%, prognoza privind inflatia de la finalul acestui an, dar a urcat estimarea pentru finalul lui 2018, de la 3,2% la 3,4%.  Rata anuala a inflatiei a urcat in aprilie la nivelul de 0,6%, cel mai inalt nivel din luna mai 2015, potrivit statisticilor oficiale.

"Caracteristica evolutiei inflatiei in primul trimestru a fost revenirea in teritoriul pozitiv dupa doi ani. Este o evolutie relativ pozitiva.  Inflatia este in continuare la un nivel foarte scazut, in conditiile pastrarii unor dobanzi reduse. Exista o disipare a efectului scaderii TVA, dar traiectoria inflatiei a continuat sa poarte amprenta modificrii unor impozite directe si taxe", a spus Isarescu.

Cotatiile materiilor prime au ramas pe o treaiectorie ascendenta la inceputul acestui an, dar exista o mare incertitudine pe aceasta zona, existand posibilitatea ca ele sa scada, a avertizat guvernatorul.

"Cresterea pretului petrolului a dus la mentinerea ratei anuale a inflatiei combustibililor la un nivel pozitiv, in ciuda eliminarii supraaccizei si a scaderii TVA", a declarat Isarescu.

In plus, restrangerea ofertei de legume si fructe la nivel european, in conditii meteorologice extreme, a contribuit la accelerarea inflatiei in primele trei luni ale anului.

"A existat si o usoara depreciere a monedei nationale in primul trimestru, dar o evolutie relativ stabila a primei de risc. Conditiile de finantare au ramas stabile", a explicat Isarescu.

Guvernatorul a subliniat ca exista un excedent de cerere inca de anul trecut, in conditiile in care productia interna nu acopera toata cererea pe plan intern. In plus, exista o scadere a intensitatii relatiei dintre deviatia Produsului Intern Brut (PIB) fata de potential si inflatia de baza.

"O explicatie ar fi cresterea importurilor. Deficitul de cont curent a ramas la un nivel sustenabil, dar asta nu inseamna ca ne permitem un excedent de cerere", a declarat Isarescu.

In 2008, deficitul de cont curent al Romaniei era de 14%, iar acum nu depaseste 2%, fiind la cote tolerabile, a explicat guvernatorul.

Deteriorarea competitivitati prin pret la nivelul producatorilor de bunuri si servicii a scazut, ceea ce a facilitatat cresterea ponderii importurilor.

"Nu avem nevoie de o apreciere a cursului, ar fi nesustenabil pe termen lung in contextul unei productivitati scazute", a afirmat Isarescu.

Excedentul de cerere agregata era de 7 puncte procentuale in 2008, fata de 2 pp in prezent. Optimismul a revenit la nivelul de dinainte de criza, ceea ce a sustinut dinamica accelerata a achizitiilor din retail, a explicat guvernatorul.

"Creditarea populatiei ramane robusta. Creditele pentru consum au scazut, dar au crescut cele pentru locuinte", a afirmat Isarescu.

Guvernatorul a atras atentia asupra unei scaderi a investitiilor in ultimul trimestru din 2016, in special pe zonele cu impact ridicat, tehnologie si infrastructura, ceea ce afecteaza potentialul de crestere a economiei.

BNR are o tinta anuala de inflatie de 2,5%, plus sau minus 1 punct procentual (1,5-3,5%), incepand cu 2013. Strategia de tintire a inflatiei a fost introdusa in linie cu politica Bancii Centrale Europene (BCE), insa banca centrala de la Bucuresti a reusit doar rareori sa-si atinga tinta de inflatie.

Rata anuala a inflatiei, care masoara evolutia preturilor de consum in ultimul an, a incheiat anul 2016 la nivelul de -0,5%, usor sub estimari, potrivit datelor publicate, in luna ianuarie, de Institutul National de Statistica (INS).

Potrivit BNR, mentinerea ratei anuale a inflatiei in teritoriul negativ s-a datorat anul trecut in mare parte efectului indus de reducerea cotei standard a TVA de la 24% la 20%, incepand cu 1 ianuarie 2016.