Hotnews utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența Dumneavoastra pe site-ul nostru. Am actualizat politicile pentru a integra în acestea modificările specificate de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Va rugam sa cititi modul in care Hotnews.ro prelucreaza datele cu caracte personal. Prin continuarea navigării pe site-ul nostru confirmati acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform 
- Forian Libocor: Cresterea economica raportata pentru primul trimestru al acestui an este mare si ridica semne de intrebare
Estimarea semnal se face prin metoda directa (PIBtrim = VAB + In), adica se aduna valoarea adaugata bruta si impozitele pe produs din care se scad subventiile pe produs.
In ultimele 3 raportari de PIB trimestrial (date provizorii), avansul PIB trim 1, serie bruta, este de circa 4.3-4.4%. Este vorba de anii 2014, 2015, 2016. In perioadele in discutie contributia Consumului Final la formarea PIB a fost de 84.6% in 2014, 82.2% in 2015 si 82% in 2016. In aceeasi perioada contributia Impozitelor nete pe produs la formarea PIB a fost de 13.7% in 2014, 14.3% in 2015 si 11.3% in 2016.
In situatia cea mai probabila Consumul final va fi din nou motorul, poate chiar unul turat.
Nu in ultimul rand, contributia Industriei la formarea PIB a scazut de la circa 30% in 2014 la circa 21% in 2015 si 2016.
Ce se intampla insa la capitolul sustenabilitate ?
Pozitia contului curent se deterioreaza la un ritm dublu. Daca in primul trimestru al anului 2016 am inregistrat un deficit al contului curent de 314 mil eur, in primul trimestu al lui 2017 avem un deficit de 690 mil euro, cu 120% mai mare.
Aceasta dublare a deficitului contului curent este acompaniata de o crestere a deficitului comercial (bunuri si servicii) de la 50 mil euro in trim 1 2016, la 350 mil euro in trim 1 2017, adica o crestere de 7 ori (700%).
Altfel spus, consumam din import si finantam cu resurse imprumutate locurile de munca din alte economii, ce-i drept partenere", ne-a transmis marti dupa amiaza economistul sef al BRD, care ne-a rugat sa precizam ca opiniile exprimate sunt strict personale, fara sa reflecte pozitia oficiala a BRD-GSG si fara sa implice sau sa angajeze in niciun fel aceasta institutie
- Horia Braun, BCR: Intr-adevar, datele de crestere economica au fost peste asteptari, dar e un pic prea devreme ca sa tragem concluzii privind supraincalzirea economiei
Sigur, dinamica estimata a PIB e totusi suficient de ridicata pentru ca si in cazul unor eventuale ajustari in sens descendent aceasta sa ramana una robusta. Impartirea acestei cresteri intre PIB potential si excesul de cerere e foarte dificil de estimat in acest moment, mai ales ca la nivelul inflatiei de baza si al balantei externe nu pare ca trimestrul I a adus o deteriorare prea semnificativa. A propos de balanta externa, s-ar putea ca unul din motivele supralicitarii cresterii sa fie o contributie mai buna a exporturilor nete decat ne-am fi asteptat, in conditiile in care importurile au batut pasul pe loc in primul trimestru iar exporturile au manifestat o expansiune solida, in linie si cu accelerarea sectorului industrial. Cea din urma evolutie e intr-adevar un fenomen regional, fiind probabil sustinuta si de o cerere externa robusta din partea partenerilor comerciali din Vestul Europei, care la randul ei a inregistrat o evolutie solida in T1.
In ce ne priveste, credem ca cifrele de pe primul trimestru justifica o revizuire de prognoza pe intreg anul, dar nu neaparat o revizuire semnificativa pentru cresterile din trimestrele II-IV, pentru ca dinamica importurilor va accelera cel mai probabil pe parcursul anului si va estompa din avantul cererii interne. Pana a anunta o noua cifra de prognoza asteptam insa cifrele revizuite pentru luna martie si pentru trim. I si urmarim de asemenea cu interes si zona de investitii publice, care ar putea impulsiona mai mult cresterea economica decat a facut-o probabil in primele luni ale anului", considera econom istul sef al celei mai mari banci locale.
- Andrei Radulescu: Banca Transilvania: datele INS confirma rezistenta economiei la tensiunile din sfera publica din debutul anului
Astfel, conform datelor preliminare ale INS PIB-ul Romaniei a crescut pentru al saptelea trimestru consecutiv in T1 2017, iar dinamica trimestriala a accelerat la 1.7% (cel mai bun ritm din T3 2015). In dinamica an/an economia interna a crescut cu 5.7% in T1 2017, in accelerare de la 4.8% in T4 2016 si, totodata, cel mai bun ritm din T2 2016. INS va comunica primele estimari cu privire la dinamica componentelor PIB din T1 2017 la inceputul lunii iunie.
Analizand dinamica indicatorilor de conjunctura cu baza lunara se poate spune ca accelerarea economiei a fost determinata de dinamica cererii interne in T1 2017, pe fondul mix-ului relaxat de politici economice (inclusiv intrarea in vigoare a masurilor de runda a doua din Noul Cod Fiscal). Astfel, accelerarea industriei la 7.3% an/an in perioada ianuarie-martie 2017 exprima redinamizarea fluxurilor investitionale private in economie, dupa evolutia nefavorabila din ultima parte a anului 2016. Se poate spune ca firmele private au amanat o serie de planuri de investitii pana la intrarea in vigoare a masurilor de runda a doua din Noul Cod Fiscal (eliminarea taxei pe constructii speciale, a accizei suplimentare la carburanti si reducerea cotei generale de
TVA de la 20% la 19% incepand cu 1 ianuarie anul curent). Reluarea planurilor investitionale este confirmata si de majorarea investitiilor straine directe, cu 26.1% an/an, la aproximativ 1.1 miliarde EUR in T1 2017, conform datelor BNR.
Totodata, consumul public a continuat sa prezinte o contributie puternica la dinamica economiei in primele trei luni ale anului (datele publicate de Ministerul de Finante indica majorarea cheltuielilor publice cu 10.4% an/an, la 58 miliarde RON in T1 2017), pe fondul cresterii subventiilor, transferurilor si cheltuielilor de personal.
Nu in ultimul rand, consumul privat (principala componenta a PIB) a continuat sa creasca cu un ritm inalt, evolutie sustinuta de majorarea venitului real disponibil, nivelul redus al costurilor de finantare si increderea ridicata la nivelul populatiei.
Pe de alta parte, deficitul balantei comerciale cu bunuri si servicii s-a intensificat in T1 2017, evolutie care exprima deteriorarea contributiei exportului net la dinamica PIB-ului.
De asemenea, apreciem ca stocurile au avut o contributie in deteriorare la dinamica anuala a PIB in T1 2017, dupa ce in T4 2016 au atins un nivel record. In incheiere reiteram faptul ca procesul de accelerare a economiei interne in cadrul ciclului economic post-criza continua sa fie acompaniat de intensificarea deficitelor gemene si de acumularea de factori de risc la adresa stabilitatii macro-financiare pe termen mediu.
In acest context, caracterizat prin accelerarea ritmului de crestere economica si a inflatiei ne asteptam la majorarea costurilor de finantare in economie in trimestrele urmatoare, cu impact asupra deciziilor viitoare de investitii si consum. Acest scenariu este sustinut si de cresterea costurilor de finantare in economia mondiala, dar si de proximitatea ciclului monetar pe plan intern. Prin urmare, probabilitatea ca economia sa decelereze in a doua jumatate a anului curent este in crestere.
Vom revizui scenariul macroeconomic central BT prin incorporarea estimarilor provizorii privind dinamica componentelor PIB pe T1 2017 in luna iunie. Conform previziunilor curente economia interna ar putea decelera de la 4.8% an/an in 2016 la 4.1% an/an in 2017.
- Florin Citu: Este greu de crezut ca economia ar "exploda" doar pentru ca citeste programul lui Dragnea
Trebuie sa recunosc ca am fost putin surprins. Ieri citeam minuta sedintei de politica monetara a BNR unde "membrii Consiliului au apreciat ca datele statistice disponibile prefigureaza o usoara decelerare a cresterii PIB in trimestrul I 2017". Asta dupa ce Comisia Europeana si FMI au spus acleasi lucru dar pe un ton mai ferm. BNR, CE si FMI au datele de la Eurostat si INS. Este ca ceva nu e in regula aici?
Astazi in Comisia de Finante, Buget -din Senat am solicitat oficial o audiere a conducerii INS care sa lamureasca aceasta dilema. Surpriza. Desi nu avem majoritate in aceasta comisie, PSD a fost pentru. O pun pe seama faptului ca si ei vor sa afle adevarul.
Argumentele pe care ma bazez sunt: veniturile fiscale mai mici in comparatie cu anul trecut, un miliard de lei nerambursati din TVA de ANAF, fonduri europene zero, investitiile la minim istoric ca procent din PIB, importurile cresc mult mai rapid decat exporturile, asta inseamna deficit comercial in crestere si contributie negativa la cresterea economica , iar moneda nationala nu s-a depreciat.
Chiar daca acceptam ca in cresterea economica exista anumita inertie, si dupa un an foarte bun ca 2016 lucrurile nu se pot deteriora imediat, este greu de crezut ca luand in considerare argumentele de mai sus economia ar "exploda" doar pentru ca citeste programul lui Dragnea.
Suspiciunea mea, care in acest moment este doar o presupunere, este ca este nevoie de aceasta cifra sa se faca loc cresterilor salariale in 2017 pentru a nu se depasi deficitul bugetar de 3%. Dupa cum v-am spus, in acest moment cresterile salariale duc deficitul bugetar in 2017 la 4% si ar alerta Comisia Europeana.
De aceasta data sper sa se prezinte cineva, sa nu alergam dupa clarificari asa cum alergam dupa ministrul de finante", a scris pe Facebook senatorul liberal.
Adrian Vasilescu, BNR: Cresterea economica a Romaniei din primul trimestru al acestui an este mai degraba cantitativa decat calitativa
Cresterea economica a Romaniei din primul trimestru al acestui an este mai degraba cantitativa decat calitativa, a declarat marti, la postul de radio RFI, consilierul guvernatorului Bancii Nationale a Romaniei (BNR) Adrian Vasilescu, potrivit News.ro. Insa consilierul guvenatorului BNR semnaleaza ca avansul economic, chiar daca mare pe hartie, ascunde o lipsa de performanta a economiei.
"In primul rand, este o crestere economica cantitativa, nu neaparat si calitativa, pentru ca inca nu am reusit sa avem un surplus de tehnologie in Romania, care sa schimbe calitatea produselor. Practic, in raportul capital-munca, raport foarte important atunci cand vorbim despre economia unei tari sau despre dezvoltarea unei tari, in raportul capital-munca vedem ca partea de capital fix are o contributie inca nesatisfacatoare la cresterea PIB-ului. In schimb, consumul este foarte important in Romania, consumul creste si participarea la PIB a consumului este relevanta", a afirmat Vasilescu, la radio RFI.
De asemenea, consilierul BNR subliniaza ca avansul economic depaseste ritmul potential de crestere a produsului intern brut si exista posibiliatea ca ritmul din primul trimestru sa nu se mentina pana la finalul anului, asa cum s-a intamplat in 2016, cand economia a avansat cu 6% in primul trimestru, dar a incheiat anul cu o crestere de 4,8%..
"E prea devreme (de spus), cred. Se poate mentine, poate sa nu se mentina. De altfel, e posibila o scadere de ritm in trimestrele urmatoare. 5,7 cred ca ar fi un rezultat peste PIB-ul potential, adica peste puterea normala a economiei romanesti de a face PIB", a mai spus Vasilescu.
Aruncati un ochi si spre BVB ca si ala e un barometru economic destul de bun, mai ales cu privire la asteptarile investitorilor.
Se observa o nevoie de investitii la nivel personal imense, care nu sunt sustinute de veniturile mici din Romania !
Cu alte cuvinte, romanii isi doresc sa aiba autoturisme (sau sa le schimbe pe cele vechi sau foarte vechi cu masini noi sau mai noi), de electrocasnice, si alte servicii (medicale, cazare, etc)
Cred ca cea mai buna miscare ar fi introducerea cat mai rapida a biletelor / tichetelor de vacanta (care sa sunt / o fie consumate doar in teritoriul Romaniei, conform regulilor) care vor mentine aceasta crestere economica pana in al treilea trimestru, urmand ca ultimul trimestru sa scada, cum se intampla mai mereu.
de apreciere a cresterii economice.
daca tu o duci mai bine de la luna la alta, e greu sa-ti dai seama de unde vin banii pe care ii cheltui? la fel e si la nivel de tara, doar ca iti trebuie o armata de oameni care strang datele..
fiecare economist a prezentat o analiza proprie in baza unor argumente.
Mai mult - curat ghinion - economistii au si formule de apreciere a cresterii economice.
Si mai mult - se fac analize post - factum asa ca sper sa ne mai scriem...
Sigur ca analiza datelor este cam tot ca in inginerie, si nu ca in matematica, dar in esenta cifrele vorbesc singure si uneori, din pacate, vezi si cazul Gretziei, ele sunt atent coafate - deficienta asta o cunosc romanii de pe vremea lui ceasca...
Speculatia o poate face oricine, deci inclusiv economistul, dar aia mai tari in speculatii tot politicienii sunt, - vai de mama lor si ulterior vai de mama noastra..
Acilea se vorbeste despre o stare, un proces de crestere economica si despre niste date.
Cresterea asta economica este anuntata dar o vedem pe ea sau ea pe noi sau pe cand o sa o vedem ea nu o sa mai fie??? (intra in categoria #altaintrebare)
traiasca burdihanul din care au scos cei de la statistica datele in baza carora le-a iesit acest neverosimil 5,7%.
Problema este ca PIB reflecta doar costuri.Atat.
Formula PIB=consum+investitii+(export-import)
Adica (consum) X+(investitii) 0+(export-import) negativ = + 5,7% !!!
Deci PIB ul raportat ca succes este numai consum total populatie +guvern.Consumul este cheltuiala unor bani pe care guvernul i-a imprumutat + consum populatie.Coroborat cu dezechilibrul export import acest consum nu genereaza crestere economica in mod real.Creaza crestere economica in tarile de unde importam.
Investitii,aici stim sigur ca guvernul a facut investitii zero-0.Stim ca guvernul a imprumutat masiv bani ca sa aiba ce cheltui la salariile bugetarilor si nu pentru investitii.
Aceste elemente indica cresterea PIB sustinuta doar de consum.Acest consum s-a facut cu bani imprumutati.Investitiile sunt 0 iar (export-import) este cu deficit la export.
Statisticile oficiale publicate arată că deficitul comercial (FOB/CIF- exprort-import) a fost în primele trei luni de 2,32 miliarde euro, mai mare cu 18,5% față de aceeași perioadă din 2016. De aici efectele de inflatie ce se vor vedea in 2017 .Inflatia va eroda toate cresterile de salariu ptr cei care le vor primii dar mai mult pe cei din economia privata care vor pierde.Un alt risc este al cursului de schimb.Deficitul export-import arata ca se cheltuie mai multa valuta decat se primeste.Valuta se cheltuie din rezervele BNR care sunt limitate.
Guvernul imprumuta pe socoteala guvernului viitor si se lauda cu PIB.Propaganda PCR.
Este ca si cum o familie ar imprumuta bani si ar cheltui veseli ca o duc bine cu banii de imprumut.Dar vine scadenta....
Programul PSD este o mare minciuna.Dezinformarea este grava.
Chiar daca ar merge totul in consum, tot nu iese calculul, PIB-ul nostru e de vreo 180 mld USD, aprox 162 mld EUR, rezulta ca 5mld EUR ar fi doar 3%.
Postarea ta, cu putin polish, ar putea fi o stire falsa extraordinara. Are tenta de credibilitate, vii cu o formula, faci matematica apoi din condei, inmultire cu zero, dincolo minus, rezulta cacatul :)
Bine, guvernantii se lauda dar e evident ca n-au nici un merit; cresterea pastreaza tendinta manifestata la sfarsitul anului trecut, sub guvernul Ciolos. Guvern ineficient ?, guvernul "zero "?!?
Meritul, deloc neglijabil, al economistilor care au lucrat la Programul PSD este ca au prevazut evolutia, au tinut cont de ea cand au facut promisiunile si chiar au putut realiza maririle de salarii prevazute !
Vorba unui celebru personaj :"Pourvu que ca dure !"..
The higher they go the harder they fall ..
2. apoi mai ai de aflat cat din ea se datoreaza trim 1 2017. fara alte informatii, daca admitem ca a fost o crestere constanta (imposibil - e trend sezonier), impartim la 4 si iese un 0.3%..
daca ponderea industriei in formarea PIB scade pentru simplul motiv ca a crescut consumul (din import, pe datorie) mai repede, economia devine mult mai dependenta de factori externi si orice zvon de criza ne aduce inapoi la scenariul din decembrie 2008, cand guvernul Tariceanu a avut un deficit structural de 15%
Timpul asteptarii...
Mai vedem, mai socotim!
INS trimite tot felul de chestionare catre societatile comerciale, obligandu-le sa raporteze diverse cifre. Sunt extrem de insistenti si au sute de chestionare.
Stiu cazuri in care agentii economici le completeaza aiurea numai ca sa scape de corvoada acestor chestionare.
Si vorbim de: costuri salariale, cifre de afaceri, exporturi, consum energetic etc.
Asa ca nu m-as baza prea mult pe datele de la INS.
Nu le consider nici macar orientative.
1. Tarile, cind se imprumuta, nu se imprumuta ca cetatenii. Tarile iau un credit pe x ani, in aia x ani platesc doar dobanda, iar la scadenta fac alt credit pe y ani, cu care platesc primul credit si tot asha.
2. Imprumuturile noi facute intr-un an sunt egale cu Deficitul bugetar (adica cheltuieli-venituri), din care eventual se scad imprumturile ne-rostogolite cu noi imprumuturi, daqr la noi nu e cazul.
3. Tot tarile, ca sa nu fie strinse cu usa, isi fac niste buffere. Pe noi ne-a invatat FMI prin 2010, sa nu mergem la banca sa cerem imprumut abia cind ne crapa maseaua, ci sa avem un buffer de 3-4 mld, astfel incit sa putem refuza ofertele bancilor atunci cind nu ne convin. Si in felul asta au reusit si guvernele noastre sa se imprumute la dobanzi mai decente.
Asha ca imprumutul de 5 mld de anul asta poate fi ori buffer, ori rostogolire de datorii, dar nu imprumuturi noi. Conform cu executia bugetara pe primele 3 luni: http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/buget/executii/Anexa2_BCG032017.pdf suntem inca pe excedent, dar asta pentru ca asha se executa bugetul in romania. Se merge pe excedent vro 10 luni, dupa care pe final apare ditamai deficitul. De aia excedentul ala trebuie citit relativ la anul trecut, adica cu venituri mai mari cu 7% si cheltuieli mai mari cu 10%, sau in cifre exacte, un deficit cu 0.2% mai mare decit in 2016.
Problemele vor fi cu adevarat vizibile pe la toamna, asta in conditiile in care salariile cresc intr-adevar ca fat frumos, ca deocamdata tot ce avem e circ in parlament. Iar adevaratul efect se va vedea in 2018, cind cresterile se vor aplica pe toata durata anului.
Dar revenind la imprumuturi, cit a imprumutat guvernul intr-o perioada, ca si suma, e total irelevant. Ce e important e cum arata executia bugetara, adica cit s-a cheltuit si cit s-a adunat la buget.
Pentru primul trimestru se vede ca veniturile au fost fix 7.3% (din PIB), la fel ca anul trecut, dar asta doar pentru ca am primit in plus 3 miliarde de la UE, altfel ar fi scazut incasarile ca % din PIB, un semnal de alarma intr-un an in care cheltuielile vor creste mult peste economie.
inainte trebuia radiera, creion corector...samd.
acu e simplu tasta DEL si gata
2. Nu e bine.
3. Dacă e adevărat și bine, se datorează a) economiei private, b) lui Cioloș.
Deci numai cine nu vrea (sau a primit ordin de la rasarit sa nu vada), nu observa cum duduie economia lui Dragnea la fel cum duduia si aia a lui Tariceanu prin 2008, cind aveam crestere de 8.5%. Ce-a urmat, stim cu totii.
Care sunt acele masuri care ar fi determinat o crestere economica cu efecte si in 2017?
A venit la 10 noiembrie 2015 in urma unei tragedii cumplite, bugetul era deja draft de la Ponta, o luna mai tarziu Ciolos si l-a asumat, cu tot cu cresterile salariale Ponta. A mers si pe scaderea TVA propusa de Ponta, si pe reducerea CASS angajator propusa tot de Ponta.
Cum puteti sa atribuiti in mod fals o asa mare greutate unui guvern de 11 luni care a mers din inertie, a lansat 3 site-uri si a dat bine pe facebook?
Daca imi dati 5 masuri verificabile ale guvernului Ciolos imi dau jos palaria, ba chiar devin partizanul lui. Altfel, ramand la parerea ca primul guvern tehnocrat a fost dezamagitor.
Evident ca nu ai 5 masuri, ai una si aceea foarte generica: a incercat sa reduca hartiile.
Prin asta nu cresti economia, sa fim seriosi, toti investitorii au venit inca din anul 2000, constienti de birocratia si coruptia din Romania, si-au angajat avocati care sa-i ghideze in hatisul legislativ si s-au descurcat, fac miliarde.
Nu mai zic nimic de faptul ca legea semnaturii electronice si raportarea electronica la ANAF este FOARTE veche. Initiativa de interconectare a softurilor si diverselor baze de date independente ale institutiilor publice este din nou ceva ce il ante-dateaza pe Ciolos cu ani buni.
Ajungem asadar tot la dat bine pe facebook. Altcineva?
iti pot da cate 5 exemple doar la capitolul transparenta sau de-birocratizare, ambele importante in masura egala. dar de ce m-as obosi cu unul care vine cu argumente atat de puerile? ce treaba are semnatura electronica cu orice? raportarea electronica la anaf o fi fost initiativa veche, dar degeaba daca nimeni nu s-a obosit sa o puna in aplicare pana au venit astia. ce sa mai zic de plata cu cardul, de deschiderea platformelor electronice, de corelarea bazelor de date samd. or fi fost idei vechi, la altii functionale de peste 2 decenii, dar nimeni nu se apucase de treaba la noi. la fel si transparentizarea, lege exista, dar nimeni nu a venit cu metodologia de aplicare catre institutii. etc.
In plus, revin, folosesc pe firma semnatura electronica in raportarea la anaf din 2011 si imi platesc online taxele si impozitele pe dgitl4.ro sau pe ghiseul.ro din 2013.
E penibil, efectiv nu poate nimeni sa enunte NICI MACAR O masura cu impact pozitiv in cresterea economica, imi veniti cu ce stiam deja. Bine ma, jos palaria pt cele 3 site-uri.
qed
ori sunt de fapt cifrele lui Ciolos insusite de PSD, ori e minciuna ori nustiu...
Iata de ce , cand totusi in Romania se realizeaza o performanta valida si documentata in economie, mai ales sub guvernul "ciuma rosie", trebuie intervenit imediat si in forta, pe toate media, sa se anihileze "succesul" ("se minte, baai!:, "tot comunistii aia de pe vremea lu' Ceasca", "asa a ordonat Dracnea", "habar n-au statistica" etc, etc.) pentru ca natiunea sa intre la loc in cusca mizeriei care i se cuvine...
Masura fara de masura a P$D-ului, ca de obicei, este sa induca cresteri mari/ exagerate nesustenabile. Si lasa ca vin ceilalti care vor trebui sa repara- Pai NU MAI MERGE ASA!
Toata economia merge la ca raliu - ca asa ii place unuia - up-down
Dauneaza grav sanatatii -cauzeaza instabilitate si haos.
daca am creste ordonat, crescator, sustinut, pe un traiect previzibil....
De unde vine sustenabilitatea unei cresteri economice?
Din cresterea economica cat mai aproape de potentialului ei economic.
De unde vine avantul-prabusirea?
de la o crestere nesustenabila economic, deficit comercial in crestere, un output gap pozitiv - si cum se face ca tocmai acolo suntem.Unul dintre consultanti spunea ceva ...
Tristete mare!
Sau poti cheltui macar parte din bani pe dezvoltare. Spre exemplu, faci o aurtostrada dinspre ungaria spre Moldova si una dinspre Ungaria spre Oltenia/Muntenia, si pe cale de consecinta vor aparea o puzderie de fabrici atrase de salariile mici si infratructura buna. Cine nu crede sa studieze rata somajului in ardeal/banat. Fabricile astea iti vor genera citeva sute de mii, paote pin la un milion de noi locuri de munca, ceea ce va duce la scaderea cheltuielilor cu asistenta sociala si cresterea veniturilor din taxe si impozite. Cu banii astia poti face investitii in educatie (pentru ca noile generatii sa fie in stare sa faca si munca cu valoare adaugata mare), in sanatate, in infrastructura.
Ori la noi tot timpul se prefera prima varianta, cu rezultate bune pe termen scurt, fara batai de cap.
Doamne, nu mai scapam de mincinosii din PSD.
Nu ai cum sa crezi cifra.
Argumentele prezentate de FC mi se par cele mai relevante:
- veniturile fiscale mai mici in comparatie cu anul trecut, un miliard de lei nerambursati din TVA de ANAF,
- fonduri europene zero,
- investitiile la minim istoric ca procent din PIB,
- importurile cresc mult mai rapid decat exporturile, asta inseamna deficit comercial in crestere si contributie negativa la cresterea economica.
Mai mult exista contradictii de exemplu necorelarea ocuparii fortei de munca si a productivitatii din industrie cu noul elan avantul -prabusirea - auzi omule " accelerarea industriei la 7.3% an/an in perioada ianuarie-martie 2017 exprima redinamizarea fluxurilor investitionale private in economie, dupa evolutia nefavorabila din ultima parte a anului 2016. "
It's a wish this growth!
Sleep well because P$D takes care!
Nu se poate continua la nesfarsit acoperind toata mizeria intr-un colt.
Probabil ca o sa aflam relativ repede de unde se trage aceasta gogorita.
Pe curand!
https://www.bloomberg.com/news/articles/2017-05-16/eu-s-east-bids-goodbye-to-goldilocks-growth-as-slack-vanishes
Sunt semne de revenire, daca va aduceti aminte in plin boom 2007-2008, inainte de criza, rata inflatiei era de 5%, EURIBOR era si el in jur de 5%.
Acum ca e 5 % ,ca e 5.7% e o chestie care ii depaseste complet.
Ar fi bine daca am avea o crestere economica mare decuplata de politica in anii ce vin. Atunci tara ar merge inainte si tampitii, coruptii in Parlament si nu ne-ar mai pasa de ei decat daca mai dau un OG 13.
Prin reactia unora (inclusiv cu academicul "bre" ) si comentariile pseudo-profesioniste si sfertodocte rezulta limpede ca, pentru acestia, carcoteala ciudoasa si inepta este esentiala pentru a raspunde unor pulsiuni glandulare. Ce conteaza ca INS este auditat, certificat si validat international de toate organizatiile relevante, ca exista chei de control si sisteme de verificare reziliente...important e ce crede muschiul lui monosinaptic.
Bineinteles, diferentiez pe cei care au dubii civilizat exprimat sau critica decent. Normal si de apreciat!
Keep on the good job, guys :) !