Legea salarizarii unitare va genera costuri totale de 61,2 miliarde de lei, sau 6,6% din produsul intern brut, ceea ce se traduce printr-un impact bugetar net de circa 2,6% din PIB, potrivit estimarilor staff-ului Fondului Monetar International care a realizat, in martie, la Bucuresti, o evaluare a economiei romanesti, potrivit Agerpres. "Proiectul de lege isi propune sa organizeze remunerarea sectorului public dar genereaza riscuri fiscale semnificative iar anumite aspecte sunt neclare", precizeaza FMI intr-un document publicat joi.
Potrivit sursei citate, argumentele pentru variatiile cresterilor in cazul diferitelor grupe de bugetari in primii ani de implementare a legii sunt neclare si au implicatii fiscale semnificative. Dupa anul 2022, salariile sunt stabilite potrivit unei grile bazata pe coeficienti. Coeficientii sunt multiplicati in functie de salariul minim pentru a determina nivelul salariului ceea ce face ca baza de ajustare sa fie extrem de volatila si putin flexibila, considera FMI.
De asemenea, nu este clar daca acesti coeficienti reflecta o evaluare cuprinzatoare a jobului respectiv care sa asigure o echitate a platii sau daca aceste niveluri de echivalare au fost reglate in functie de sectorul privat. Mai mult, in timp ce legea incearca sa rezolve preocuparile legate de sustenabilitatea fiscala (definind explicit acest principiu si limitand platile maxime), mecanismele prin care sa se asigure sustenabilitatea fiscala nu sunt definite in lege. In final, nu este clar daca autoritatile locale sunt acoperite de actul normativ.
"Impactul fiscal estimat al acestei legi este semnificativ. In vreme ce anumite majorari ale salariilor in sectorul public sunt justificate, legea va creste anvelopa salariala semnificativ peste nivelul economiilor emergente. In prezent, anvelopa salariala in Romania este sub nivelul mediu din economiile emergente (7,5% din PIB fata de 9% din PIB). Estimarile staff-ului indica faptul ca, odata cu aplicarea acestei legi a salarizarii, anvelopa va fi cu 2,5 ￢ 3 puncte procentuale peste cea a economiilor emergente pana in 2022", se mai arata in documentul citat.
Printre recomandarile FMI pe acest subiect se numara implementarea graduala a legii in concordanta cu spatiul fiscal, o structura simplificata a grilelor de salarizare si folosirea salariilor din mediul privat drept etalon.
"Staff-ul recomanda ca legea sa fie bazata pe principii clare de sustenabilitate, echitate, transparenta si relativa simplificare. Mai specific documentul trebuie: sa fie sustenabil si implementat gradual in concordanta cu spatiul fiscal; sa introduca o structura simplificata a grilelor de salarizare; sa aiba in vedere responsabilitatea fiecarui job, complexitatea si gradul de calificare; sa aiba ca indicator salariile din sectorul privat astfel incat sa se asigure ca salariile din sectorul public sunt aliniate conditiilor din piata muncii; sa stabileasca plafoane pentru bonusuri si plati pentru performanta mai degraba decat nivele obligatorii", precizeaza documentul publicat joi de institutia financiara internationala.
La jumatatea acestei luni, ministrul Muncii si Justitiei Sociale, Lia Olguta Vasilescu, arata ca legea salarizarii unitare va aduce o crestere medie a salariilor cu 56%, dar vor fi si bugetari care vor avea salarii mai mici, respectiv 3% dintre angajatii cu salariile mari, de 14.000 de lei.
Propunerea legislativa privind salarizarea personalului platit din fonduri publice a fost adoptata cu amendamente, in sedinta de marti a plenului Senatului, in calitate de prima Camera sesizata.
Ministrul Muncii a declarat, in plen, ca legea salarizarii are ca obiectiv corectarea disfunctionalitatilor din sistem, prin aplicarea principiului "la munca egala, salarii egale".
2
0
