Kruk Romania, unul dintre cei mai mari jucatori pe piata recuperarilor de creante administra la sfarsitul primului trimestru 1.136.000 creante, apartinand persoanelor fizice. "Cele mai multe cazuri apartin persoanelor fizice din regiunea Muntenia (406.975 creante, reprezentand 36% din numarul total). Transilvania ocupa locul secund, cu un total de 353.939 creante, reprezentand 18% din total). Persoanele fizice din Muntenia au cea mai mare valoare a creantelor: 4.504 milioane RON (41% din valoarea totala), urmate de persoanele din Transilvania cu 3.165 milioane RON (29% din valoarea totala). Valoarea medie a creantelor persoanelor fizice administrate de KRUK Romania, la finalul primului trimestru al anului 2017, este de 6.029 RON", a anuntat miercuri compania

  •  Cea mai mare valoare medie a creantelor este in Dobrogea (14.258 RON), iar cea mai mica in Muntenia (1.090 RON).
  • Cea mai mare creanta a unei persoane fizice, administrata de KRUK Romania, este de peste 5,8 milioane RON, creanta a unei persoane cu datorii din Transilvania.
  •  Pe locul doi se afla o persoana din Dobrogea, cu o creanta de peste 4,4 milioane RON.
  • Cele mai multe creante ale persoanelor fizice, aflate in administrarea KRUK Romania la finalul lunii martie 2017, provin de la institutii bancare (60%). Acestea sunt urmate de creantele provenite de la companii de telecomunicatii (29%). Varsta medie a persoanelor fizice cu datorii administrate de KRUK Romania, la finalul Q1 2017, este de 47 de ani.
  •  Varsta medie a persoanelor fizice din Moldova, cu datorii administrate de KRUK Romania, este de 48 de ani, fiind cea mai mare varsta medie inregistrata, pe regiuni

Băncile au vandut către recuperatori creditele neperformante cu 9% in medie in cazul companiilor si cu 12% in cazul persoanelor fizice, potrivit unei prezentari ale prim-viceguvernatorului BNR Florin Georgescu

Compania a implementat o cercetare online de tip sondaj ce a avut ca scop explorarea atitudinilor tinerilor fata de administrarea castigurilor financiare si felul in care situatia financiara influenteaza modul in care ei privesc viitorul.

Cercetarea "Optimismul romanilor si viitorul lor financiar" a cuprins un esantion de 2.160 de respondenti, cu varste intre 25-45 ani, dintre care cei mai multi au inceput sa lucreze dupa varsta de 20 de ani, in mediul privat.

Atunci cand vorbim despre inceputul de cariera, domeniul profesional si felul in care respondentii vad ajutorul oferit de studiile realizate, putem vedea ca una dintre concluzii este redata fie de optimismul respondentilor, fie de pesimismul acestora sau de o indiferenta fata de viitorul lor financiar. Intrebati la ce varsta au intrat pe piata muncii, 52% dintre respondenti au spus ca s-au angajat in perioada de 20-25 ani, iar cei mai "grabiti", cu un procent de 37%, au recunoscut ca aveau 18-20 ani.

Daca vorbim despre optimismul adus de studiile facute, 49% dintre respondeti simt ca au primit un ajutor din partea studiilor realizate, iar 51% nu asociaza acest optimism cu realizarea unor studii. Indiferent de relatia facultate-optimism, majoritatea respondentilor afirma ca intrarea pe piata muncii a dus la o crestere a responsabilitatilor (91%), iar aceasta "maturizare" in raport cu viata, ii face sa fie multumiti de carierele lor profesionale actuale (66%).

Salariul ajunge sau nu ajunge pentru a avea o viata relaxata si o situatie financiar echilibrata? Aceasta intrebare se refera la relatia psihologica extrem de dinamica si complexa intre bani si munca, bani si viitor, bani si confort psihologic sau frustrari si stres. Salariul ajunge in cea mai mare parte a anului (33%) sau lunar (13%), ceea ce ar duce la o stare relativ echilibrata si stabila financiar pentru un procent semnificativ de respondenti. Doar un procent mic sunt nemultumiti (15%), fiind mereu intr-o situatie financiara dezechilibrata. Acestia sunt probabil si cei care au probleme financiare (35%), restul respondentilor, cei echilibrati, neavand probleme financiare (65%).

Exista insa si aspiratii "indraznete", visuri care ies din perimetrul aspiratiilor realiste, posibile, fata de care renuntarea duce la frustrari si tristete. Aceste visuri neimplinite se cer realizate. Solutia este curajul de a imprumuta bani (64%). Altii, raman prudenti, evita imprumuturile si isi construiesc scenarii in care accepta nerealizari (36%).

Respondentii afirma ca uneori nu au incredere in viitorul lor financiar (28%), iar alteori, da (33%). In general, adunand procentul celor din urma cu cel al celor care au incredere in fortele proprii de a-si construi un viitor financiar (39%), rezulta ca respondentii sunt increzatori intr-un viitor financiar satisfacator (72%).

Respondentii manifesta sinceritate in raspunsurile lor privind eforturile depuse pentru a ajunge la o situatie financiara echilibrata. Unii depun eforturi (49%), altii recunosc ca nu au facut totul pentru a atinge acest echilibru (51%).

"Fiecare cercetare realizata ne ajuta sa ajungem mai aproape de clientii cu care avem contact in fiecare zi si sa putem apoi sa revenim cu un plan financiar conturat pentru nevoile acestora. Este important sa

vedem cum privesc romanii viitorul si sa vedem daca acestia sunt increzatori. Fiind alaturi de ei putem sa ii ajutam sa depaseasca obstacolele financiare, si sa le oferim cele mai bune solutii", a spus Tomasz Ignaczak, Directorul General al KRUK Romania.

Participantii la studiu sunt preocupati de imbunatatirea viitorului lor financiar, considerand ca trei conditii contribuie la un viitor financiar pe care si-l doresc: venit lunar mai mare (45%); scaparea de datorii (20%); absenta grijilor fata de ziua de maine (18%).

Astfel, se poate sesiza importanta venitului lunar, acesta influentand celelalte doua conditii sus amintite si asigurand relaxarea psihologica a respondentilor. Exisa, insa, si dorinta de a face economii, ca expresie a intentiei de a planifica viitorul financiar si ca atitudine fata de imprevizibilitatea vietii. Diferenta intre cei care fac economii (48%) si cei care nu fac economii (51.89%) nu este semnificativa. Totusi, nevoia de pusculita exista. Desigur, exista si diferente interindividuale care explica de ce unii au si altii n-au pusculita, dar si faptul ca dintre cei care n-au unii nu ajung sa faca economii.

"Explorarea atitudinilor tinerilor fata de felul in care isi administreaza castigurile financiare si situatia lor financiara in viitor arata ca perceptia viitorului lor financiar depinde de aceste atitudini. Ele se structureaza datorita influentei intrarii timpurii pe piata muncii care furnizeaza tinerilor o experienta sociala necesara perceptiei mature a contextului social al muncii. Tinerii nu mai dau dovada de naivitate fata de acest context realizand importanta flexibilitatii lor, a intelegerii pietei muncii ca o realitate dinamica si complexa. In acest fel, ei considera ca fata de viitorul lor financiar si obtinerea unei situatii financiare echilibrate ei trebuie sa adopte o atitudine de optimism strategic exprimat prin punerea in relatie a realitatii schimbatoare a pietei muncii cu propriile lor aspiratii privind viitorul lor financiar", a declarat Aurora Liiceanu, doctor in psihologie si cercetator.

Optimismul realist, flexibilitatea si avantajul psihologic al optimismului sunt date de adaptarea respondentilor la prezentul real, la nevoia de a avea o flexibilitate financiara. Un venit lunar mai mare poate contribui la scaparea de datorii, la diminuarea grijilor fata de maine si la o pusculita mai mare. Stabilitatea le ofera respondentilor o flexibilitate rationala si asumata realist.

Respondentii exprima un optimism realist ¬ la el contribuie substantial intrarea grabita pe piata muncii, cu experienta pe care o aduce, care este generata de cunoasterea dinamicii si complexitatii ei. Respondentii recunosc valoarea psihologica a optimismului ¬ cel realist, bazat pe pragmatism, dar si pe simt critic fata de sine ¬ intr-o masura foarte semnificativa (83.03%). A gandi pozitiv inseamna a nu uita sa gandesti critic, sa analizezi propriile posibilitati si sa nu uiti contextul in care traiesti.

Rezultatele sondajului arata ca pentru un echilibru financiar, prezentul trebuie gandit prioritar in mod pragmatic, iar viitorul in mod optimist. Respondentii recunosc valoarea psihologica a optimismului ¬ cel realist, bazat pe pragmatism, dar si pe simt critic fata de sine ¬ intr-o masura foarte semnificativa (83%). A gandi pozitiv inseamna a nu uita sa gandesti critic, sa analizezi propriile posibilitati si sa nu uiti contextul in care traiesti.