- Contextul General al Mediului de Afaceri
Conform reprezentantilor coalitiei aflate la guvernare, inlocuirea profitului brut cu cifra de afaceri ca baza impozabila este o masura menita sa combata practica multinationalelor de optimizare fiscale si diminuare a impozitelor platite, in conditiile in care acestea inregistreaza un profit impozabil de aproape trei ori mai mic comparativ cu firmele autohtone, desi nivelul cifrei de afaceri este similar. Declaratiile sunt facute in contextul in care veniturile colectate din impozite si taxe ca si procent din PIB in Romania sunt de 25,4%, nivelul minim din Uniunea Europeana dupa Irlanda si mult inferior mediei de 40,1% inregistrata in Uniunea Europeana (conform calculelor Consiliului Fiscal ).
Avand in vedere treptele de impozitare indicate in cazul in care se implementeaza aceasta masura fiscala incepand cu anul urmator, companiile se vor regasi intr-una din urmatoarele situatii:
- la o cota de impozitare de 1%, ar fi avantajate firmele care inregistreaza o marja bruta de profit mai mare de 6,25%;
- la o cota de impozitare de 2%, ar fi avantajate firmele care inregistreaza o marja bruta de profit mai mare de 12,50%;
- la o cota de impozitare de 3%, ar fi avantajate firmele care inregistreaza o marja bruta de profit mai mare de 18,75%.
Tabelele urmatoare ilustreaza distributia numerica si valorica a companiilor care activeaza in Romania, avand in vedere situatiile financiare depuse la MFP pentru anul 2015 .

Conform cifrelor ilustrate in tabelele anterioare, se observa o concentrare numerica foarte ridicata a mediului de afaceri in randul microintreprinderilor (93% dintre acestea inregistreaza venituri sub 500.000 EUR), in timp ce 90% dintre venituri sunt inregistrate in randul firmelor cu venituri peste acest prag.

In probabilitatea in care noile masuri fiscale nu vor aduce modificari importante asupra gradului de povara fiscala pentru microintreprinderi (care sunt impozitate deja in functie de venituri), este clar ca noile masuri fiscale vizeaza companiile mari si foarte mari. Aceste cifre nu fac decat sa confirme cele exprimate deja de initiatorii acestei propuneri fiscale.

Aceasta masura fiscala trebuie inteleasa in contextul polarizarii accentuate a mediului de afaceri. Astfel, cele mai mari 1% dintre companiile din Romania (primele 4500 de companii cu cea mai mare cifra de afaceri) concentreaza aproximativ 67% din veniturile raportate de toate companiile active in anul 2015. Acest procent este mult superior gradului de concentrare inregistrat in Ungaria (64%), Polonia (62%) sau Cehia (51%). Nivelul de concentrare mult mai ridicat al veniturilor inregistrat in mediul de afaceri romanesc este explicat si prin diferentele de spirit antreprenorial relativ la tarile din regiune. Astfel, Romania inregistreaza al doilea cel mai scazut nivel, dupa Serbia, al numarului de companii raportat la totalul populatiei.

Cifrele privind concentrarea veniturilor companiilor in functie de dimensiunea acestora, precum si antreprenoriatul relativ la dimensiunea populatiei, sunt ilustrate in tabelele urmatoare.

Pentru a intelege si mai bine detaliile acestui fenomen de polarizare accentuata a mediului de afaceri, ne vom concentra atentia asupra analizei celor mai mari 1.000 de companii din Romania, clasament realizat in baza cifrei de afaceri raportate pentru anul 2015. Conform cifrelor ilustrate in tabelul 7 si graficul 1, cele mai mari 1.000 de companii din Romania inregistrau o cifra de afaceri consolidata de 323 mld RON la finalul anului 2008, respectiv 35% din cifra de afaceri inregistrata la nivelul mediului de afaceri de catre toate companiile, ajungand la 567 mld RON la finalul anului 2015, respectiv 49% din total. Analizand tara de provenienta a actionariatului, doar o treime din cele mai mari 1.000 de firme din Romania sunt autohtone.

Mai mult decat atat, fenomenul de polarizare este amplificat de o majorare a calibrului financiar intre firmele mari si cele mici. Firmele mici inregistreaza un nivel de indatorare mai ridicat cuplat cu o durata de colectare a creantelor mult mai extinsa si un nivel inferior al investitiilor pe termen lung (apreciat prin ponderea activelor corporale in total active). Cu alte cuvinte, datele prezentate pana in momentul de fata indica faptul ca impactul crizei financiare s-a resimtit mai mult in randul firmelor mici, care nu aveau reserve financiare pentru a difera socurile negative marcate prin scaderea veniturilor, cresterea costului de finantare sau neincasarea creantelor. Cu alte cuvinte, cei bogati au devenit si mai bogati, iar cei saraci au saracit si mai mult!
- Impact scenariul in care toate companiile ar plati impozit de 1% pe venit
In scenariul in care toate companiile ar plati impozit de 1% pe venit: aproximativ 26.000 de companii ar plati un impozit mai mare, 133.000 de companii ar plati un impozit inferior, in timp ce restul companiilor ar plati acelasi impozit precum cel actual (microintreprinderi sau companii care nu inregistreaza venituri). In total, nivelul cumulat al impozitului pe venit ar fi de 11,93 mld RON, cu aproximativ 6,1% mai mic decat cel actual, respectiv 12,7 mld RON. Rezultatele sunt sintetizate si ilustrate in tabelul urmator.

- Impact scenariul in care toate companiile ar plati impozit de 2% pe venit

- Impact scenariul in care toate companiile ar plati impozit de 3% pe venit

In toate cele trei scenarii, companiile mari (care inregistreaza venituri peste 1 mil EUR) vor avea cel mai mult de suferit. Aproximativ 60% dintre acestea sunt companii cu actionariat strain! Cifrele din tabelul urmator sintetizeaza numarul si nivelul total al impozitelor pe care aceste companii le platesc in momentul de fata, comparativ cu cele trei scenarii simulate anterior.

- Care sunt cele mai afectate sectoare?
Deoarece la data realizarii prezentului studiu de impact (3 Iulie 2017), opinia publica nu a fost informata cu privire la criteriile in functie de care se vor aplica treptele de impozitare (1%, 2% si 3% pe cifra de afaceri), gradul de povara fiscala in noul context a fost calculat ca medie aritmetica a celor trei scenarii, si a fost raportat la nivelul actual al impozitelor platite (raportul dintre acestea este prezentat in ultima coloana din dreapta a tabelului 12).
Analizand cifrele din tabelul urmator, observam faptul ca impactul difera semnificativ de la un sector la altul in functie de doua variabile importante: nivelul veniturilor (rulajele) si al profiturilor (marginile) obtinute. Astfel, sectorul distributiei si al vanzarilor cu amanuntul inregistreaza traditional rulaje mari cuplate cu margini de profit mai scazute. In acest context, aceste sectoare sunt cele mai afectate de noile masuri, povara fiscala in masura in care noile norme vor fi aplicate ajungand de aproape trei ori mai mare decat cea actuala. In general, cele mai putin afectate sectoare sunt cele de prestare ale serviciilor, intermedieri sau productie, unde nivelul veniturilor este mai mic in timp ce marginile de profitabilitate sunt mai mari. Doar doua sectoare vor inregistra un nivel mediu al impozitarii inferior celui actual, respectiv sanatate si asistenta sociala (-6%) si tranzactiile imobilizare (-27%).

- Ce optiuni le raman companiilor?
Solutii operationale, respectiv estimarea fluxului de numerar operational prin metoda indirecta. Practic, numerarul net (incasari minus plati) din activitatea de baza a unei companii poate fi crescut prin:
- cresterea profitului operational: dificil de realizat, avand in vedere scumpirea capitalului (consensul pietei indica cresterea dobanzilor incepand cu a doua jumatate a anului curent), descurajarea investitiilor (din cauza impozitarii venitului) si cresterile cheltuielilor cu personalul. Conform programului de guvernare, nivelul salariului minim brut in Romania, in urmatorii 4 ani, va fi de 2.000 lei in 2018, 2.200 lei in 2019 si 2.400 lei in 2020. Pentru cei cu studii superioare salariul minim va fi de 2.300 lei in 2018, 2.640 lei in 2019 si 3.000 lei in 2020. In prezent, salariul minim brut este de 1450 de lei pe luna;
- reducerea duratei de rotatie a stocurilor (vanzarea din stoc): dificil de realizat, in conditiile in care nivelul actual al stocurilor raportat de catre mediul de afaceri acopera necesarul doar pentru 40 de zile;
- colectarea mai rapida a creantelor: teoretic, aceasta ar putea fi o resursa importanta, in conditiile in care nivelul actual este destul de ridicat, respectiv 118 zile, fiind aproape de doua ori mai extins decat nivelul inregistrat inaintea impactului crizei financiare (60 de zile in anul 2007). Practic, este greu de crezut ca acest lucru va fi posibil, deoarece creantele existente in sold sunt foarte vechi si foarte greu de recuperat (majoritatea fiind aferente unor clienti insolventi) iar companiile vor inregistra o presiune fiscala in crestere;
- cresterea termenului de plata catre furnizori: istoria ultimilor zece ani ne arata ca firmele romanesti au optat la aceasta solutie atunci cand au avut nevoie de lichiditate. Totusi, chiar daca acest lucru se va intampla, aceasta nu va face decat sa amplifice problema, deoarece furnizorii vor avea o problema dubla (povara fiscale in crestere cuplata cu incasarea mai lenta a facturilor);
Solutii financiare - companiile pot obtine numerar suplimentar prin contractarea unor credite de la banci sau capitalizarea suplimentara de la actionari. Pracitc, este greu de crezut ca actionarii vor dori sa faca acest lucru, sau ca bancile sunt dispuse sa finanteze o companie doar pentru acoperirea impozitelor suplimentare.
In acest context, conditia esentiala pentru continuarea activitatii este optimizarea fluxului de numerar din activitatea operationala, investitionala sau financiara, conform schemei urmatoare (sunt incluse si formulele folosite pentru estimarea fluxului de numerar.
- CONCLUZIE:
"Mediul de afaceri care activeaza in Romania sufera de o boala foarte grava, respectiv lipsa paturii de mijloc din cauza polarizarii excesive. Cele mai mari 1% dintre companii genereaza doua treimi din veniturile intregului mediu de afaceri, iar aproape 60% dintre acestea sunt multinationale si prezinta o sarcina fiscala mai mica decat restul companiilor autohtone. In acest context, prin inlocuirea profitului brut cu cifra de afaceri ca baza impozabila, noul guvern doreste, conform declaratiilor oficiale, sa combata practica multinationalelor de optimizare fiscala si diminuare a impozitelor platite. Personal, confirm aceasta afectiune a mediului de afaceri, dar nu cred ca un tratament in masa este cea mai fericita solutie, din cauza efectelor colaterale generalizate asupra tuturor companiilor care activeaza in Romania. Acest studiu de impact concluzioneaza faptul ca, sub auspiciile actuale, aproape jumatate din firmele active in Romania sunt expuse unor impozite in crestere incepand cu anul 2018, in timp ce 60% dintre acestea nu vor putea suporta povara fiscala suplimentara. Astfel, aproximativ 1 din 3 companii care activeaza in Romania sunt expuse riscului de a intra in insolventa din cauza noilor masuri fiscale privind impozitarea tuturor firmelor in functie de venit. Noile masuri fiscale, asa cum sunt prezentate in stadiul actual, par sa trateze efectul, si mai putin cauza. Personal, cred ca ar fi mai indicata o interventie chirurgicala asupra cauzei, respectiv identificarea companiilor care reduc sau evita impozitarea profitului la nivelul real, si normalizarea acestuia conform realitatii. Daca nu se intelege si nu se rezolva cauza, se va trata efectul intr-un mod gresit." a declarat Iancu Guda, Presedintele AAFBR (Asociatia Analistilor Financiar-Bancari din Romania) si Lector IBR (Institutul Bancar Roman)
Nota: Concluziile exprimate in acest studiu de impact reprezinta opinia autorului, si nu implica in nici un fel institutiile in care autorul este asociat / implicat.
Sincer, abia astept sa stau cu burta la soare, facandu-ma ca muncesc, si sa primesc un salariu si aprtament, da' sa nu gasesc benzina sa ma duc pana la mare, sau apa minerala si sa ma intorc sa car sifoanele pe care le-am carat toata copilaria mea. Sa-mi vad copiii inghetant de frig in apartamentul primit pe o nimica toata, sa le crape smaltul dintilor cand se spala pe ei ca nu exista apa calda sa stau la cozi "anuntate" pentru maruntaie si gheare de pui, in loc sa stau cu sotia si cu copiii.
Ma excita cumplit gandul asta! Abia astept.
Oricum stati linistiti ca nu se ba ajunge aici .. Transilvania se va duce la unguri si Moldova la "moldoveni" . Romanii din Transilvania vor vota alipirea la Ungaria doar ca sa scape de ciuma de Teleorman . Moldovenii sunt prea beti ca sa stie ce se intampla cu ei .
Sudul va fi de vis in schimb . Utopia .
Noi avem o mare concentrare a veniturilor pe companii care au o politica de eficienta fiscala excelenta, politica ce este insa, la limita legii. Lucrez in domeniu, crede-ma, se transfera profit in afara prin contracte banoase cu societatea mama. Problema aceasta nu este doar la noi, ci si la nivel european, unde exista o dorinta puternica de a limita posibilitatile companiilor de a-si transfera profiturile in paradisuri fiscale sau in alte tari comunitare cu fiscalitate foarte redusa. Vezi cazul Apple in Irlanda.
Dar problemele bugetului nostru sunt altele:
1. slaba colectare pe zona de TVA
2. slaba colectare de accize (evaziunea la greu cu tigari/alcool)
3. munca la negru (INS arata ca-s cam 1.2 mil de lucratori la negru)
4. evaziunea fiscala grosolana in anumite domenii gen constructii, servicii (taxi, spalatorie auto, bona, instalator, chirii, etc, etc)
5. taxele de proprietate derizorii
6. o gramada de portite de scapare de la plata contributiilor sociale pentru tot felul de categorii de lucratori, de la PFA, la profesii liberale, de la taximetristi la artisti). Aici impozitul pe venit (individual, nu pe gospodarie) cu limitarea contributiilor sociale ar rezolva mare parte din problema. Greu de implementat, greu de aplicat, greu de verificat
7. Coruptia (firme protejate de controale)
8. Companiile de stat cu management defectuos (mare parte nu platesc cu anii impozite nici taxe dupa care se sterg datoriile)
Toate astea ne fac sa coectam sub 30% din PIB la buget in loc de 40% media europeana sau 45% in tarile cu apa calda
de unde si morala unora: Scapa cine poate (trebe)!
A doua pilda este ca: doar ala cu coarne si fratii/surorile lui se apuca de un business intr-o astfel de tara - nimic nou sub soare!
Astazi ai un program, peste mai putin de 6 luni altul, cu alte conditii fiscale, ce sa mai fratica, numai lapte si miere pentru ala negru - cica bucurosi le-om duce pe toate...
Cine nu plateste taxele/ impozitele?
Cred ca in principal sunt cei care aduna banii fara sa ii munceasca - primesc BMW-uri de la nepoti si altele...Astia au pierdut sirul si nu mai pot tine ritmul cu obligatiile catre stat. Amaratii aia - vai de mama lor - si cand ajung la racoare cer conditii mai bune de vietuire acolo...Looseri, omule, adevarati looseri - pana si legea confiscarii extinse se fereste sa ii atinga, din mila pentru sufletele lor amarate.
Totusi unele companii, printre care si multinationalele, sunt de vina ca reusesc sa faca bani si pentru ca genereaza afaceri profittabile si locuri de munca si in RO. Acolo este de munca - nu se pune pixul jos la ora 2 PM ca in sectorul public.
Am citit un studiu dedicat companiilor care folosesc si retin talentele prin trei elemente:
- tehnologie
- cultura organizationala
- armonia arhitectonica/designul interior
Cu aceste elemente se dovedea ca organizatiile aveau
- cresterea numarului de angajti de 1.5 ori peste medie
- profitul mediu de cca. 4 ori mai mare
- salariul angajatului de cca. 2,2 ori peste media sectorului
Naspa - nu aveau info si despre taxele colectate suplimentar dar putem deduce, nu si colecta ca este la ei si nu in RO...
Dar toate acestea au venit numai dupa ce talentele s-au instalat in firma...
Acum sa fim onesti - cine nu vrea sa aiba un sef destept, un salariu bun, sa foloseasca ultima tehnologie si sa vina de placere la serviciu???
Cred ca aici nu este descrierea unui salariat de la ANAF...
Dar Dragnea si ai lui pot sa mai incerce una, doua variante de optimizare , pana se vor ineca in datorii..
Daca Ford isi aduce componente de afara pentru asamblarea masinilor,inseamna ca face export de profit?
Firmele isi pot scadea profitul facand anumite cheltuieli,exportul de profit e o formulare mai mult decat proasta.
China - Viabil economic??? cred ca pana mai apoi- ii cam suna ceasul, numai urechi sa ai ca sa auzi...
Anume, sa avem microintreprinderi (Cifra de afaceri pana in 200.000 EUR) care sa isi aleaga pur si simplu regimul de impozitere (pe venit sau pe profit), cu o singura declaratie anuala de maxim 3 pagini. Fara una mie conditii si imbarligaturi administratve si diverse "conditii".
Iar la firmele mari exista deja suficiente directive europene care sa diectioneze politica fiscala.
La fel - la gospodarii - cine vrea, cine doreste, nu are decat sa opteze pentru impozitul pe gospodarie. Anuntat cu 3 luni inainte de inceperea noului an fiscal. Cu sau fara consultant.
===
O mie de calculi si analize... cand un nebun arunca o piatra in apa....
doar la micro sa fie simplificat si greu de evitat plata impozitelor?
intreb, nu dau cu parul :)
Ne concentram mult prea tare pe evitarea fraudelor fiscal si mult prea putin pe a face de inteles prevederile legale.
Iar simplificarea nu trebuie sa se refere la simplificarea formularelor doar, ci si la simplificarea procedural si clarificarea prevederilor legale,
In fine, suntem pe un forum, nu la o consultare publica. Vreau doar sa spun ca trebuie sa ne concentram pe stimularea mediului de afaceri si pe o legislatie clara.
E o mare problema in intelegerea statului ca un fel de "boier" iar firmele ca "sclavi", doar un fel de vaci de muls pentru buget.
dar daca tot stii, poate te mai gandesti, mai socotesti si vezi ca...
Daca firma este micro - este recomandabil sa nu o omori in hartii...
daca impozitul pe cifra de afacri trece, eu plec din tara. nu imi tin familia intr-o viitoare Venezuela.
PS. De ce va mirati ca firmele mici autohtone se inchid si se indatoreaza iar cele mari prospera, cata vreme cele din urma au acces la instrumente semi legale,de,diminuare a profitului? Credeti ca unui magazin de cartier ii renteaza sa angajeze o armata de contabili care sa plimbe banii prin conturi din paradisuri fiscale? Consiliul Concurentei mai exista?
PS2: Cate banci au plecat din tara dupa legea darii in plata?
1.În actualul sistem de impozitare,o companie care vrea să încerce reducerea impozitelor plătibile va încerca să-și mărească cheltuielile,astfel ca profitul impozitabil să fie cît mai mic...Cel mai ușor mod și mai simplu,angajaților le oferă un slariu de 3000 lei,net pe acte,sau 2000 lei pe acte și încă 2000 la negru dacă vor aduce lunar bonuri de benzină,motorină în valoare de 4000 lei,astea se pot cumpăra contra 5%,cu CIF,cu tot ce trebuie.Achizițiile de bunuri și servicii nu se vor cumpăra direct ci prin lanț de intermediari,ai casei normal.
2,În cazul împozitării cifrei de afaceri,anumite lanțuri de intermediari se vor rupe,dar va exista tendința de reducere a cifrei de afaceri,iar în acest caz produsul final nu se va mai vinde direct ci prin intermediari.
Sigur marile companii se vor plia pe noua situație,problema e că schimbarea sistemului de impozitare în 6 luni e cam bruscă.
2. Per domeniu de activitate raportul dintre cifra de afaceri si marja de profit difera semnificativ. Un depozit en-gros are adaos minuscul la cifra de afaceri pentru ca vinde cu tirul si cumpara cu vaporul, un magazin care vinde en-detail va avea adaos mult mai mare la aceeasi cifra de afaceri. Iar un atelier de croitorie va avea peste 50% adaos. Si o firma de IT, unde cheltuielile sunt cam cele cu salariul, ar fi in al noualea cer sa-i impozitezi cifra de afaceri cu 1%. Se distorosioneaza total raportul de impozitare pe domenii de activitate cu efecte extrem de grave la export.
Ganditi-va cat de mult s-ar simplifica lucrurile la ANAF unde 90% din resurse sunt ocupate cu verificarea deductibiliatii cheltuielilor, preturi de transfer, etc. Ar simplifica enorm birocratia si posibilitatea de abuz al functionarilor. Plus ca s-ar putea concentra cu totii pe reducerea fraudei la TVA daca se simt inutili :)
Zic si eu, nu dati cu piatra ...
Celelalte platesc impozit pe profit.
P.S.
Ar mai putea sa fie interesanta analiza pe zonele din RO.
==========
Nu sistemele de impozitare ne opresc din dezvoltare, ci rolul exacerbat al statului, interventionismul statal peste masura si suprareglementarea.
Cu o administratie slab pregatita ce este presata sa aplice principia socialiste , nu avem sanse.
==========
Si nici macar nu intelegem impactul ingrozitor al socialismului - de fapt doar un alt nume pentru Marxism. Ca sa nu mai vorbim de multitudinea de intelegeri schioape, culminind uc asa-zisul "socialism" Nordic. Nu e locul aici, dar daca politicienii sunt in eroarea fatala a socialismului "cu fata umana", e foarte greu sa crezi ca schimbara fiscalitatii ar duce la ceva.
Se poate da pe repede inainte pentru comparatii - se pot aduce personalitati care sa discute cu studentii si daca i intrebi si la examen atunci ii chiar obligi sa invete despre ... si despre...
Profesorii romani, in general, sunt adeptii socialismului si nici ei nu prea inteleg cu ce se mananca capitalismul si care sunt diferentele. Intelege si mai ales poate sa explice numai cineva care a avut sansa sa studieze in afara si/sau sa lucreze intr-o companie/institutie care l-a expus cu adevarat la o economie de piata.
Geaba striga Guvernatorul!
Nu aude nimeni sau, mai grav, nu intelege mai nimeni!
Asta este Romanica!
O firma care merge mai mult de 3 ani fara profit, luata la puricat de ANAF, ca nimeni nu vine cu bani de acasa sa tina o firma cu pierderi.
Ca si ex Rompetrol - jigodiile de kazahi cumpara petrolul din kazhastan la ce pret vor muschii lor si la o CA de 12 miliarde de euro ei declara profit cateva mil de dolari (mai sa fie?). La fel cei care face intermedierile la cereale, cumpara de cateva sute de mil de dolari grau din Romania si au pierdere an de an (asta chiar este de ras)
Care este avantajul pentru societatea romaneasca ca tu ai PFA? Impozitul pe cifra sau faptul ca stai pe propriile picioare, iti platesti sanatatea, pensia etc., nu intinzi mana la stat, produci valoare adaugata (=>tva)?
Mai este ceva, dar o sa scriu altadata despre.
Ca solutia asta a fost generata de mirabolanta politica fiscala este treaba alora de la P$D - dar ma mir cum de nu da, ca intr-un sac de box, non-stop, opozitia.