"Majorarea deficitului contului curent si cresterea rapida a salariilor necesita deprecierea leului. Estimarile noastre arata o valoare de echilibru a cursului de schimb EUR/RON in preajma nivelului de 5,00", se arata intr-un raport al UniCredit, destinat investitorilor. Potrivit documentului, ritmul alert de crestere a economiei stimulat de consum ascunde dezechilibrele fiscale in crestere. Situatia este similara indisciplinei fiscale din deceniul trecut care a atras dupa sine un program de austeritate strict. conomia continua sa creasca peste potential, dar anticipam o incetinire graduala la 4,4% in 2017 si 3,5% in 2018., mai noteaza autorii Raportului (poate fi descarcat si citit in atasament)

Anca Aron, UniCreditFoto: Hotnews

Ce mai arata documentul:

• Ritmul alert de crestere a economiei stimulat de consum ascunde dezechilibrele fiscale in crestere. Situatia este similara indisciplinei fiscale din deceniul trecut care a atras dupa sine un program de austeritate strict.
  
• Peisajul politic ar putea suferi modificari peste vara, ca urmare a disensiunilor din cadrul Partidului Social Democrat (PSD) aflat la guvernare.
  
• Economia continua sa creasca peste potential, dar anticipam o incetinire graduala la 4,4% in 2017 si 3,5% in 2018.
  
• Majorarile salariale puternice vor mentine consumul privat si comertul cu amanuntul ca motoare ale cresterii in 2017. Cu toate acestea, comenzile pentru export ar putea creste mai repede decat cele interne, in special pentru bunuri de folosinta indelungata si de capital, pe masura ce cererea interna continua sa incetineasca. In pofida unei surprize pozitive in T1 2017, cand produsul intern brut a crescut cu 5,7% fata de perioada corespunzatoare din anul anterior, continuam sa anticipam o incetinire a cresterii economice din cauza lipsei lucrarilor de infrastructura, a investitiilor productive reduse, a agriculturii si a impulsului fiscal negativ.
  
• In anii 2017 si 2018, piata imobiliara va fi motorul investitiilor fixe, cererea pentru toate tipurile de cladiri fiind in crestere. Intre timp, investitiile publice si co-finantarea pentru fondurile UE ar putea atinge cel mai redus nivel de la criza financiara, cele dintai fiind limitate de cheltuielile cu salariile si de asistenta sociala.
  
• Mai mult, intrarile de fonduri UE s-ar putea situa sub nivelul de 2% din PIB anul acesta din cauza lipsei proiectelor. Doar 11,4% din fondurile UE disponibile pentru Romania in cadrul perioadei de programare 2014-2020 au fost alocate, in timp ce intrarile din primele cinci luni ale lui 2017 au insumat 0,1% din PIB. In aceeasi perioada, rambursarile intarziate din cadrul perioadei de programare 2007-13 (fara impact asupra cresterii) au fost 1,1% din PIB.
  
• Conditiile meteo nefavorabile din primele cinci luni ale anului ar putea afecta recolta de cereale de anul acesta, dupa o recolta exceptionala in 2016.
•  Este probabil ca efectele negative asupra PIB sa fie resimtite incepand din al doilea trimestru al anului 2017. Din punct de vedere al cererii, acest fapt s-ar putea transpune intr-un consum mai redus in T2-T3 2017 (din cauza unei contributii mai mici a autoconsumului) si in exporturi mai mici in T4 2017 si T1 2018.
  
• Politica fiscala ramane cel mai mare risc la adresa cresterii si stabilitatii macroeconomice. Veniturile bugetare exprimate ca procente din PIB sunt in scadere, deoarece reducerile ratei TVA nu sunt compensate de o imbunatatire a colectarii. Golul de venituri va fi acoperit anul acesta din dividende mai mari de la companiile de stat, mentinand deficitul bugetar sub nivelul de 3% din PIB. Gradul dezamagitor de colectare a taxelor a determinat guvernul sa renunte la cateva din promisiunile electorale, cum ar fi cota zero de TVA pentru vanzarea de locuinte si pentru publicitate.
  
• Salariile din sectorul public vor fi majorate doar in ianuarie 2018 (cu 25%, in loc sa fie dublate), iar profesorii si doctorii vor beneficia de o noua majorare in martie 2018. Cu toate acestea, deficitul bugetar ar putea depasi 3% din PIB in 2018. Rectificarea bugetara din luna august ar putea inaspri si mai mult politica fiscala.
•  In plus, trecerea la un impozit pe venitul global al gospodariilor ar putea sa nu fie realizata in 2018 din cauza scaderii veniturilor asteptata initial (mai mult de 3% din PIB in prima jumatate a anului 2018).
• Angajamentele care implica cheltuieli mai mari ar putea genera majorari de taxe pentru a evita intoarcerea la procedura de deficit excesiv (PDE) in 2018 sau 2019.
•  Astfel, cota unica de impozitare ar putea fi inlocuita cu una progresiva care sa includa niveluri mai mari de taxe.
  
• Nici companiile nu sunt ferite de o eventuala majorare a taxelor. Incertitudinea fiscala ar putea afecta consumul si investitiile productive din sectorul privat. Deficitul contului curent se va apropia de nivelul de 3% din PIB in 2017 din cauza unui deficit comercial in crestere si a profiturilor realizate de companiile multinationale. Deficitul contului curent din anul 2018 ar putea fi si mai mare1, iar finantarea acestuia va fi problematica.
  
• Profiturile reinvestite ale multinationalelor s-ar putea reduce daca mediul fiscal devine incert (asa cum s-a intamplat in Polonia in 2016). Mai mult, investitiile straine directe (ISD), care in trecut erau atrase de costurile mici de productie, ar putea scadea. Deja majorarea rapida a salariului minim pe economie a determinat o parte din producatorii cu valoare adaugata mica, in special din industria usoara, sa se relocheze in tarile invecinate. Astfel, fluxurile de capital stabil catre Romania s-ar putea reduce semnificativ, la mai putin de 0,5% din PIB in 2017-18.
•  Dezechilibrele externe in crestere si aprecierea in termeni reali a leului (masurata pe baza cursului de schimb efectiv ajustat cu costul unitar al fortei de munca) ar putea determina deprecierea leului. Desi conform estimarilor noastre valoarea de echilibru a cursului de schimb EURRON este in preajma nivelului de 5,00, o depreciere accelerata este putin probabila. In schimb, intervalul de variatie a cursului de schimb2 ar putea urca gradual in trepte de cate 10 bani.
  
• Desi anticipam in continuare trei majorari ale dobanzii de politica monetara incepand din februarie 2018, exista riscul ca acestea sa se intample mai tarziu.
  
• In primul rand, BNR ar putea fi nevoita sa prefere stabilitatea dobanzilor fata de stabilitatea cursului de schimb pe masura ce ponderea creditelor acordate in lei in totalul creditelor creste spre doua treimi. In al doilea rand, BNR ar putea urma tendinta bancilor din regiune de a amana normalizarea dobanzilor. In al treilea rand, inflatia ar putea ramane in interiorul intervalului tintit de 1.5-3.5%, in absenta unor socuri puternice asupra preturilor alimentelor si/sau ale combustibililor. O accelerare graduala a inflatiei de baza ar putea fi contrabalansata de preturile reduse ale importurilor. BNR a semnalat faptul ca va restrange coridorul de facilitate din jurul dobanzii de politica monetara, cel mai probabil in a doua jumatate a anului 2017, inainte de initierea ciclului de majorare a dobanzii de politica monetara. Astfel, nivelul dobanzii la facilitatea de depozit ar putea atinge 0,75%, fara a afecta semnificativ conditiile de lichiditate de pe piata interbancara. Expirarile in iunie si iulie a doua titluri de stat cu un volum cumulat de peste 17 miliarde de lei vor majora excesul de lichiditate din piata interbancara.
  
• Situatia politica ar putea ramane in prim-plan vara aceasta, evenimentele recente indicand posibile modificari in conducerea partidului de guvernamant si in componenta guvernului.
  
• Dat fiind spatiul redus pentru masuri populiste, guvernului ii va fi greu sa mentina deficitul bugetar sub 3% din PIB. In cazul in care va reusi acest lucru, atenuarea tensiunilor politice ar putea fi benefica pentru activele financiare romanesti incepand din T3 2017.
•  In cazul in care transferurile catre autoritatile locale vor creste, atat cursul de schimb EURRON, cat si randamentele titlurilor de stat romanesti ar putea creste.