Decalajul dintre veniturile medii ale romanilor din prima si ultima decila este in crestere, confirma Institutul National de Statistica in cea mai recenta cercetare, "Coordonate ale nivelului de trai". Astfel, la nivel de individ, raportul dintre veniturile care formeaza prima si ultima decila a fost de 1 : 8,3 anul trecut, fata de 1 : 8,0 in 2015. La nivel de familie, decalajul intre nivelul mediu al veniturilor pe decile era de 1 : 4,3 in 2016 (1 : 4,2 in anul 2015) intre veniturile/familia din prima decila (care cuprinde gospodariile cu cele mai mici venituri pe persoana) si cele ale familiilor din ultima decila (formata din gospodariile cu veniturile cele mai mari).
Familiile aflate in prima decila "colecteaza" doar 4,74% din veniturile totale ale tuturor gospodariilor, in vreme ce familiile cele mai bogate (ultima decila) beneficiaza de 20,56% din totalul veniturilor. Astfel, populatia care apartine gospodariilor din decila superioara - reprezentand 7,79% din totalul populatiei - detine mai multe venituri decat populatia care apartine gospodariilor din primele trei decile - reprezentand 35,56% din totalul populatiei - si beneficiaza de 16,66% din totalul veniturilor, mai arata datele INS.
Cea mai mare contributie la diferentierea pe decile a veniturilor gospodariilor o au diferentele dintre veniturile salariale, in bugetele gospodariilor din ultima decila intrand venituri salariale mai mari decat in ale celor din prima decila, in medie, de 45 ori (5094,9 lei lunar pe gospodarie in D10, fata de 113,3 lei lunar in D1).
In anul 2016, veniturile gospodariilor din primele decile s-au format in mare parte din veniturile in natura, care au reprezentat 35,3% din veniturile primei decile, 23,6% din veniturile celei de-a doua decile si 19,5% din veniturile celei de-a treia decile. De altfel, 79,1%, 73,6% si,respectiv, 62,9% din gospodariile din prima, a doua si a treia decila sunt situate in mediul rural, iar 57% din persoanele care compun gospodariile din cele trei decile apartin unor gospodarii de pensionari si agricultori. In veniturile gospodariilor din ultima decila, salariile au reprezentat 84,2% (in crestere cu 3,3 puncte procentuale fata de anul 2015), restul fiind format, in proportii de sub 10%, veniturile din prestatii sociale (6,4%, in scadere cu 2,2 puncte procentuale), veniturile in natura (3,3%, in scadere cu 0,8 puncte procentuale), veniturile din agricultura (2,1%, in crestere cu 0,3 puncte procentuale), veniturile din activitati neagricole independente (2,2%, in crestere cu 0,8 puncte procentuale fata de anul precedent).
Intr-o prezentare pe tema cresterii economice, prim-viceguvernatorul BNR Florin Georgescu explica faptul ca in timp ce, in ultimii 15 ani, PIB-ul a sporit de 4 ori, iar PIB-ul pe locuitor a crescut de 2,3 ori, indicele dezvoltarii umane a crescut cu numai 12,2%. Potrivit acestuia, dezvoltarea in Romania este mai lenta decat cresterea economica din cauza calitatii relativ slabe a cresterii (probleme structurale in economia reala, principala forta de creare a PIB) dar si a deficientelor in repartitia PIB, ingreunata de obturarea canalelor distribuirii primare si secundare, ca efect al indisciplinei financiare si ilegalitatilor din societate
In timp ce in tarile dezvoltate, capitalului ii revine 40% din Venitul National Net si muncii 60%, in Romania, situatia este inversa: capitalul primeste 60%, iar munca sub 40% . "Desi in anul 2000 raportul era 50%-50%, dupa 2008 (raport 48%-52%), costul crizei a fost transferat asupra salariatilor, iar raportul s-a degradat pentru munca la 40%, capitalului revenindu-i 60% (evolutie favorizata de slabirea fortei de negociere a salariatilor prin legislatia muncii adoptata in 2010). Caracterul prociclic al politicilor fiscal-bugetare si salariale din intervalul 2005-2008 a fost scump platit in perioada 2009-2012, cand s-a aplicat o ajustare necesara cantitativ, dar inechitabila social; apoi, in anii 2013-2015, s-au reparat numai partial, din cauza resurselor bugetare limitate, disparitatile sociale provocate in primul interval. De aceea, in prezent se mentin inca tensiuni sociale si nemultumiri, uneori accentuate, generate de slaba putere de cumparare a unei mari parti a populatiei", spune Florin Georgescu.
Citeste lucrarea INS in atasament sau urmarind acest link.
3
4
