Cand intr-o seara de luni, familiei Ionescu i s-a spart un furtun la chiuveta de la baie,doamna Ionescu a fost la limita panicii. Doamna Ionescu nu stia niciun instalator mai acatarii, domnul Ionescu nu se pricepea deloc la asemenea munci, iar familia nici nu detinea rezerve strategice de suruburi, garnituri furtunase sau alte asemenea lucruri prin debara. Drept pentru care la ora 9 si ceva seara, domnul Ionescu a gasit pe net o firma care rezolva in regim de urgenta astfel de necazuri. Pe la 11 au venit acasa la familia Ionescu. Erau doi, cu un soi de valiza in care aveau material cat sa construiasca 10 chiuvete noi. Dupa trei ore, problema a fost rezolvata. E drept, cu un cost: 50 de lei deplasarea, 50 de lei constatarea si 120 de lei rezolvarea propriu zisa. A doua zi dimineata, garnitura a cedat iar, la nici doua ore de functionare. Oamenii facusera o treaba de mantuiala. Fusesera niste amatori, cum ar veni. "La meserisul laudat sa nu te duci cu sacul!", isi sopti in barba domnul Ionescu.

HotNews.roFoto: Hotnews

A doua zi a venit un instalator serios, care in jumatate de ora si pe jumatate din banii dati inainte, le-a rezolvat chiuveta. Domnul Ionescu nu stia ca problema era mult mai adanca.

  • Avem o problema cu meseriasii

Cand vine vorba de meseriasi, pare ca avem o problema. Multi pleaca in strainatate, unde castiga bani mai seriosi decat la noi in tara. Sistemul de educatie nu reuseste sa inlocuiasca “iesirile”, asa incat ramanem cu forta de munca calificata tot mai putina. “E o problema legata de aceste ocupatii de nivel scazut, care au ajuns sa fie deficitare pentru ca acesti oameni migreaza. Pleaca in Occident, acolo unde respectivele ocupatii nu mai sunt practicate de catre nativi. Nativii, din cauza acumularii de avutie care s-a produs nu mai sunt interesati de asemenea munci.

Noi suntem la peste 70 de ani de la ultimul mare soc exogen aleator- al Doilea Razboi Mondial- care a distrus foarte multa avutie nationala. In ultimii 70 de ani in Vest s-a creat foarte multa astfel de avutie nationala. Din aceasta cauza, indivizii de acolo manifesta o anumita aversiune fata de ocuparea acestor profesii. Cererea de acolo e satisfacuta foarte usor de cetateni care vin din Est. Pleaca de la noi si noi ramanem fara ei si trebuie sa ni-I aducem din alta parte”, explica Catalin Ghinararu, unul din foarte putinii experti independent pe piata muncii. Romanul lucreaza cu Comisia European ape acest domeniu si a realizat numeroase studii de specialitate publicate in cele mai bine cotate reviste de profil.

Oamenii din turism se plang si ei de lipsa fortei de munca calificate. Nu mai sunt femei de serviciu suficiente, spune un antreprenor. Solutia? “Am putea aduce femei de serviciu din Ucraina. Si nu spun intamplator Ucraina, pentru amicii nostri polonezi asa si-au rezolvat aceasta problema. Si de la ei au plecat muncitori in Italia, Irlanda, tarile nordice, dar deficitele lor de pe piata muncii au fost suplimentate cu ucraineni. E drept ca exista o afinitate lingvistica uriasa. Ucrainenii pot lucra foarte usor acolo, mai ales in meserii care nu necesita foarte multa calificare. Noi putem folosi lucratori din Republica Moldova, care are insa un rezervor de forta de munca cu mult mai mic decat este Ucraina. Asta ca sa nu mai spun ca noi am dat cetatenie unor cetateni din Moldova, care au utilizat pasapoartele pentru a pleca in Vest. Ceea ce nu s-a intamplat in Polonia, unde ucrainenii au primit drept de munca in Polonia, fara a li se da si cetatenie, cu toate ca foarte multi ucraineni au radacini polone”, mai spune Ghinararu.

  • Problema principala nu e sistemul de educatie ci structura economiei romanesti

Initial, am crezut ca principala vina o are sistemul de educatie, care nu reuseste sa coreleze oferta de locuri de munca cu cererea. Ca nu exista o prognoza a pietei muncii care sa “lege” oferta educational de schimbarile structural din piata muncii. “E riscant!,”, spune Ghinararu. “ Suntem totusi intr-o economie capitalista in care nu poti planifica totul. Poti face niste tendinte, dar si acestea pot fi afectate de socuri exogene aleatoare, cum a fost depresiunea din 2007-2010.

Irlanda a fost printre cei care a investit inclusiv bani europeni in calificarea muncitorilor in constructii. Au investit enorm de multi bani! Si, ce s-a intamplat? A venit criza sit imp de cativa ani intregul sector a fost in depresiune!”

La noi mai e ceva, adauga expertul roman: mentalitatea cum ca forta de munca ar fi abundenta si ca “lasa, dom`ne ca mai sunt la coada nu stiu cati care asteapta!”. Trebuie ca angajatorul sa realizeze ca oferta de munca este mult mai educata si ca cerintele sunt mult mai mari.

Problema esentiala la noi, crede Catalin Ghinararu, este ca numarul de locuri de munca generate de economie, mai ales cele bine platite si cu perspective de cariera sunt reduse. “In proiectiile de la CEDEFOP apare o chestie interesanta, care e specifica si Ungariei si Poloniei, nu doar Romaniei. Anume ca numarul absolventilor cu studii superioare creste foarte mult, in timp ce numarul de locuri de munca care solicita studii superioare nu creste atat de mult. Cu alte cuvinte apare un decalaj foarte puternic intre ceea ce ofera economia reala si ceea ce vin sa ofere generatiile care intra pe piata muncii si care au calificari tot mai inalte”, explica cercetatorul roman.

E o problema si a structurii economiei romanesti, care nu e de natura sa absoarba un numar foarte mare de absolventi de studii superioare. “Noi am dezvoltat foarte mult invatamantul tertiar academic, nu cel tertiar vocational. Va aparea o presiune asupra celor cu studii medii care vor presa la randul lor catre cei cu calificari scazute. E o problema de structura a economiei”, arata Ghinararu. Sau, altfel spus, daca noi nu cerem decat cameriste si muncitori la mistrie, cu asta va trebui sa ne descurcam.

Atentie la automatizare! Procesul a inceput si nu e reversibil….

“Productia manufacturiera, cea care inghitea muncitorii calificati e inlocuita acum de masini. Inclusiv fabricile de industrie alimentara au linii automatizate. La fel se petrec lucrurile si in industria constructoare de masini. Erau pana nu cu mult timp in urma orase intregi care depindeau de o singura fabrica- de masini sau combinat siderurgic…. Acum, acestea mai au nevoie doar de o mana de oameni pentru intretinere-reparatii. Zona de productie e complet automatizata! Asta e o problema care afecteaza toate tarile din lume si care se va pune si la noi tot mai mult.”, spune Ghinararu.

Vestea buna e ca, in ciuda robotizarii la care asistam, cameristele nu vor disparea.”inca e mai ieftina o camerista decat un robot!!”, glumeste Ghinararu.

Deocamdata, motivul pentru care nu ne confruntam cu o rata ridicata a somajului este migratia. “Practic, astupam deficitele de forta de munca ale altora. Sunt perioade in care economia se ajusteaza. Datorita acestor ajustari, nu constituie un pericol scaderea populatiei. Masinile vor produce ceea ce producem noi astazi. Nu mai e nevoie, prin urmare, de atat de multa populatie. Foarte multi care raspandesc temeri cum ar fi aceea ca cine ne va plati noua pensile, raspandesc de fapt teme false. O mare parte din productie va fi creata de masini. Prin urmare, Produsul Intern Brut va creste, pentru ca masinile produc mult mai mult si mai efficient! Daca ati observant, asistam si la o tranzitie demografica, catre familii mult mai mici”, spune expertul roman.

Probabil, a propos de cine ne va plati pensia, vom asista la impozitarea masinilor. “Ideea cu impozitarea masinilor pe care s-ar putea s-o preia si Macron, e tot mai vehiculata. Vom ajunge si la asta: va trebui sa impozitam robotii! Dar taxa pe roboti mai are un rol: de a descuraja recursul excesiv la roboti pentru a mentine o parte din forta de munca”, spune Ghinararu.

  • Creste rata de angajare a persoanelor de +55

Potrivit datelor INS, creste numarul salariatilor cu varsta de peste 55 de ani. La noi mai lent, dar sunt tari (Belgia de pilda), unde sunt preferati seniorii, tinerilor care cauta un loc de munca. “E normal recursul la cei de varsta mai inaintata. Pe de alta parte, trebuie sa te uiti si la varsta angajatorului pentru ca e mai usor sa te intelegi cu unul de varsta ta. Mai ales ca valorile s-au schimbat. Exista o schimbare generationala profunda! Exista o prapastie generationala pe care nu trebuie s-o ignoram”, explica Ghinararu.

Pe de alta parte, spune cercetatorul roman, recursul la cei de varsta mai inaintata inseamna si o reducere a costurilor cu formarea profesionala. Sigur ca o persoana care a mai lucrat, mai ales daca a lucrat in domeniu, inseamna costuri mai mici pentru angajator. Pe tanar trebuie sa-l inveti, ceea ce presupune cheltuieli cu formarea profesionala, in timp ce pe cei mai in varsta nu mai trebuie sa-l “formezi”, conchide Ghinararu

.

Cateva estimari privind viitorul pietei muncii in Romania:

  • Agricultura: sectorul va menține până în 2030, circa 2,2 milioane de locuri de muncă, dar va inregistra o pierdere de locuri de munca de circa 626.000 de posture.  Pierderea pentru deceniul actual este aproximată la 367.000  de locuri de muncă în timp ce pentru următorii zece ani estimările duc spre 259.000. Per total, ponderea sectorului agricol in totalul ocupării forței de muncă va cobori de la aproximativ 30% la mai puțin de 25% (24,8%) până în 2030.
  • Constructiile . Pana in 2030 s-ar putea pierde aproape 200.000  de locuri de muncă. Putem presupune ca aceasta pierdere poate fi pus ape seama introducerii mai multor tehnici mecanizate, în special pentru fazele inițiale de construcție. De asemenea,  cresterea mai lenta a economiei romanesti fata de deceniul de dinaintea crizei (cand am asistat la boomul din constructii) va favoriza aceasta tendinta.
  • Industria extractiva. Pierderi de locuri de munca vor fi si in industria extractivă , nu neapărat datorita scaderii rezervelor, ci mai degraba a proceselor de automatizare si a trecerii la combustibili mai prietenosi cu mediul.
  • Ingineria va fi totuși unul dintre sectoarele care va adăuga locuri de muncă. Prognozele arată că ingineria va adăuga până în 2030 circa 26.000 de locuri de muncă, cu 18.000 așteptate să fie adăugate până in 2020, iar restul între 2020 și 2030. Cu toate acestea, e de notat faptul ca pierderea de locuri de munca din ultimii 20 de ani in acest domeniu a fost de circa 11.000 de joburi.  Acest lucru va însemna că calificările medii vor pierde teren, cu mici exceptii. Asta inseamna ca, probabil, unii dintre cei cu calificări înalte vor trebui să preia locuri de muncă destinate inițial pentru cei cu calificări medii.
  •  Segmentul de retail. În ceea ce privește produsele alimentare, băuturile și industria tutunului vor avea un aport pozitiv  în totalul locurilor de muncă. Cel mai mare aport va veni din zona distribuției-  care include toate tipurile de activități legate de depozitare, depozite, logistică s.a.. Acestea vor adăuga pe piața muncii circa 237.000 de locuri de muncă.
  • Singurul sector care le va depăși va fi o varietate de "business services" (servicii de arhitectura, IT, activitati avocatiale- cele in principal destinate companiilor) , care vor adăuga încă 270.000 de locuri de muncă. Aceste două sectoare vor reprezenta practic 56,4% din totalul de 899.000 de locuri de muncă pe care economia românească le va adăuga pana in 2030.
  • Alte sectoare cu sold pozitiv in privinta locurilor de munca pana in 2030 ar putea fi transporturile și telecomunicațiile (legate de business services, desigur), care vor adăuga 129.000 de locuri de muncă
  • De asemenea, hotelaria și cateringul  vor adăuga 67.000 de locuri de muncă.
  • Bancile și asigurările vor pierde în jur de 2.000 de joburi pana in 2030, o cifra mica fata de alte sectoare, e drept.
  • Educația ar putea adauga aproximativ 4 mii de locuri de muncă, care trebuie înțelese ca sold net pana in 2030.
  • Sănătatea și asistența socială vor adăuga, de asemenea, aproximativ 13.000 de locuri de muncă, deși acest lucru va presupune si luarea de masuri pentru a stopa fluxul tot mai mare de personal care pleaca in străinătate. Asta  înseamna că țara va trebui să importe literalmente personal medical.
  • Administrația publică și apărarea care, la vârful crizei, au suportat măsurile de austeritate și au asistat la cele mai profunde reduceri ale personalului vor reveni,  câștigul net fiind  estimat la 4.000 de locuri de muncă.