Familia Ionescu si banii  datorati Statului de catre banci. Ce arata cifrele, ce spun bancherii, ce zice Guvernatorul Bancii Centrale si care e pozitia ministrului Finantelor?

Marţi, 8 august 2017, 7:04 Economie | Finanţe & Bănci

Discutia a fost lansata de Ionut Misa, actualul ministru al Finantelor. Acesta a declarat ca "bancile, in proportie de 70%, nu platesc impozit pe profit. Anul trecut, din 46 de unitati bancare 31 au declarat pierderi insumand 9,8 miliarde de lei. In ultimii cunci ani, doar 15 banci au platit impozit pe profit, si am inclus aici si bancile care au platit doar intr-un singur an din cei cinci". In discutie a mai intrat Guvernatorul Isarescu, bancheri de top din Europa, subiectul s-a inflamat, asa ca HotNews a solicitat primilor jucatori de top din sistem sa ne comunice cat au platit Statului in ultimii 10 ani.

Inainte de a publica cifrele, cititori Dumneavoastra, ascultati o scurta poveste. Intr-un sat locuiau doua familii. Familia Ionescu si familia Schwab, cea din urma urmand sa se stabileasca in Germania. Suntem- sa zicem- in 2007, inainte ca recesiunea mondiala sa loveasca planeta. Dorind sa-si vanda casa pe care o aveau in sat, familia Schwab  se invoieste cu familia Ionescu ca in schimbul a 100.000 de euro, Ionestii sa preia acareturile familiei Schwab. Invoiala e facuta, parafata, Ionestii urmand sa achite in 20 de ani cate 5000 de euro anual familiei stabilite in Germania. Am ales cifrele pentru usurinta calculelor, nu neaparat pentru acuratetea tranzactiei financiare. Dar sa revenim.

Vine criza, casa nu mai valoreaza decat 50.000 de euro, dar invoiala e invoiala. Ionestii trimit anual 5000 din cei 6000 de euro pe care ii castiga anual, familiei Schwab. Dupa 10 ani, in foame cumplita de bani, agentul fiscal din satul Ionestilor ii ia la purecat veniturile. Si constata ca Ionescu nu plateste corect impozitul datorat Statului, intrucat isi mareste artificial cheltuielile, platind 5000 de euro anual pentru o casa a carei valoare e foarte mica. Ionescu e clar evazionist si de rea-credinta, mutandu-si inafara tarii  o parte din venituri ca sa nu dea Tarii banii de care aceasta are atata nevoie!
Ionescu nu e nici el usa de biserica. Arogant in relatia cu satenii, zgarcit cand vine vorba sa-si ajute vecinii, Ionestii au si asa o reputatie proasta. Satenii ceilalti chiar s-au bucurat cand agentul fiscal l-a facut in mod public hot si evazionist. Au fost si unii dintre aceia care au cerut ca familia Ionescu sa plece din sat, ca numai necazuri le aduce.
Povestitorul nu ne spune cum s-a incheiat povestea de mai sus, asa ca pana vom afla finalul, sa ne intoarcem la banci.

• Ce spun reprezentantii Raiffeisen Bank

"Va trimit informatiile referitoare la impozitele platite de Raiffeisen Bank (direct si indirect), in perioada 2006-2016. Unele impozite si taxe sunt platite pe baza activitatiilor noastre si mai sunt si unele taxe pentru care noi suntem doar intermediarii (venitul obtinut este al clientilor/colaboratorilor iar noi avem doar obligatia de retinere la sursa si plata la bugetul de stat). Chiar si cele platite in numele tertilor sunt, in mod indirect, generate de activitatea bancii (salarii, dobanzi, dividende platite de banca)", ne-au transmis reprezentantii Raiffeisen.

• Ce spun reprezentantii Bancii Comerciale Romane?

Din profitul net cumulat de 3.9 miliarde de lei s-au platit dividende de aproximativ 0,9 mld lei si s-au capitalizat restul de 3 mld lei (in vederea sustinerii indicatorilor financiari si sustinerea curatarii bilantului), ne-au transmis luni reprezentantii celei mai mari banci locale.


Total impozite platite = 4 mld Lei din care:

•  Contributii sociale (care depind de cuantumul salariilor platite) = 1,9 mld lei
•   Impozit pe profit = 660 mil lei
• Alte impozite (dividende, etc.) = 100 mil lei
•  Impozit cladiri si mijloace fixe/mobile = 115 mil lei
•  TVA = 260 mil lei
• Impozit pe dobanzi = 940 mil lei

Curiosii se pot uita in bilanturile bancilor ( pe care acestea le publica), unde apare profitul inainte de taxare si apoi profitul net, diferenta fiind exact cuantumul taxelor platite Statului.

• Cat au castigat de fapt bancile?

Aveti mai jos o imagine, luata din raportarile financiare facute de institutiile de credit:

• Ce spune Guvernatorul Isarescu?

Bilanturile anuale ale bancilor sunt publice si cunoscute, iar constatarea ca, in ultimii ani, bancile nu au facut profit este corecta, a declarat, vineri, intr-un briefing de presa, Mugur Isarescu, guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei (BNR). "Asta este o constatare pe care am facut-o si noi si am spus-o in repetate randuri. Faptul ca nu au platit impozit este o formulare pe care trebuie sa o facem cu atentie, pentru ca la nivelul publicului larg se va intelege altceva, cum ar fi ca bancile nu au vrut sa plateasca. Ele nu au platit pentru ca nu au facut profit. Bancile platesc impozite serioase pe salarii, pe contributiile sociale etc. Acum, de ce nu au facut profit, este o alta intrebare. Asta trebuie sa se cerceteze, si Banca Nationala sprijina prin metodele pe care le are eforturile ca bazele fiscale din contabilitatea bancilor sa fie corecta. Asa cum am mai spus in repetate randuri, este obligatia noastra legala ca pe timpul supravegherii, cand constatam ca nu este ceva in regula sa raportam organelor in drept, nu numai Ministerului de Finante si asa facem de fiecare data", a mentionat Isarescu.

Potrivit Guvernatorului BNR, businessul bancar este unul foarte complicat, iar daca o banca nu face profit nu este ceva anormal.

"Banca Nationala nu are niciun fel de mandat, de atributii, sa faca propriu-zis control fiscal. Una este sa faci o constatare ca o institutie nu are profit si, deci, nu plateste impozit pe profit, si alta e sa te uiti in contabilitate si sa constati ca nu a facut profit, pentru ca unele operatiuni au fost la marginea legii sau in afara legii. In masura in care asemenea constatari se vor face si se vor dovedi, bineinteles ca Ministerul de Finante trebuie sa actioneze ca atare si noii vom acorda tot sprijinul necesar. Mai trebuie sa fac o precizare sa nu existe neintelegeri: a face profit intr-o banca nu e o chestiune usoara. Aici ar fi bine ca societatea sa inteleaga ca activitatea bancara este un complicata. Trebuie sa dai si dobanzi celor care fac depozite la tine, deponentilor, sa acoperi si creditele care nu-ti revin, sa-ti acoperi si cheltuielile de functionare, sa tii si lichiditate. O buna parte din resursele bancilor se pastreaza in forma lichida, pentru ca lumea trebuie sa-si retraga banii atunci cand doreste. Businessul bancar este unul foarte complicat si as vrea sa se transmita ideea ca daca o banca nu face profit nu este ceva anormal. Foarte probabil sa nu faca profit sau sa un profit mic. Nu au facut in perioada de criza, l-au facut anterior si cand l-au facut anterior, au platit impozit pe profit vartos. De asemenea, ce n-as mai vrea sa se inteleaga, pentru ca devine periculos, este sa nu se faca o confuzie intre o pierdere anuala si capitalul unei banci. Toate bancile din Romania au capital pozitiv si dincolo de limitele legii, de 8%", a explicat oficialul BNR.

• Enervarea sefului Erste Bank

Andreas Treichl, presedintele Erste Bank a spus, vineri, intr-o intalnire periodica pe care o are cu investitorii ca nu poate comenta despre fiscalitatea din Romania fara sa se enerveze. La intrebarea unui participant la intalnire privind modul in care controlul ANAF influenteaza activitatea BCR, Gernot Mittendorfer, CFO al Erste, a confirmat primirea unei prime scrisori privind rezultatele controlului spunand ca asteapta decizia finala in urmatoarele zile. "Contestam rezultatele controlului, insa am reflectat in bilant toate potentialele efecte negative. Autoritatea fiscala din Romania contesta deductibilitatea fiscala a provizioanelor, care au determinat pierderi bancii. Dar noi avem o opinie complet diferita fata de cea a autoritatilor, bazata pe opiniile expertilor. Autoritatea fiscala mai considera ca finantarea de la grup este prea scumpa pentru BCR. Astfel ca problema este unde se taxeaza venitul bancii - in Romania sau in Austria - si care este nivelul corect al cheltuielii cu dobanda, aceasta fiind o discutie intre autoritatile fiscale din Romania si Austria. Daca va aparea in decizia finala, atunci va trebui sa o reflectam in baza de impozitare. Dar daca va trebui sa platim un impozit mai mare in Romania, atunci vom avea o deducere de taxe in Austria. Noi credem ca, intrucat aceste finantari si depozite au fost fost furnizate de catre Erste Group subsidiarelor locale din diverse tari, folosim formule de calcul pe larg acceptate de ambele parti, iar autoritatile romane sunt singurele pana acum care le contesta. Apropo, Banca Centrala Europeana (BCE) ne-a indicat ca finantarea pentru Romania ar putea fi prea ieftina. Asadar, avem doua opinii diferite. Vom vedea, vor mai trece cateva trimestre pana se va rezolva, dar aceasta situatie nu va avea un impact negativ suplimentar asupra rezultatelor trimestriale, daca vom avea dreptate si daca va fi o taxa mai mica in Romania, la un moment dat", a mai spus Mittendorfer.

• Un scurt rezumat despre facerea de bine in stil romanesc

La jumatatea lui 2008, Roborul incepea sa creasca. De la 8% a ajuns la 20% in februarie 2009. CDS-ul Romaniei urcase si el la 700 de puncte de baza. In acea perioada a semnat Romania vestitul acord cu FMi si celebrul Acord de la Viena. Sa luam cazul unei banci locale.

Banca mama acorda fiicei din Romania doua tipuri de imprumuturi: unele subordonate iar altele pur si simplu depozite plasate bancii-fiica. Banii de la banca mama s-au dus in cumpararea de titluri de stat romanesti. De ce? Foarte simplu: Fiindca Statul roman nu se mai putea imprumuta rezonabil de nicaieri!

Era criza, toti stateau cu mana stransa pe portofel. Cam asa a functionat Acordul de la Viena: fiindca Statul nu mai avea de unde sa ia imprumuturi la dobanzi normale nici macar pe o luna (darmite pe maturitati de 7-8 ani), banca mama i-a dat bancii-fiica bani si i-a spus :"Du-te si cumpara cu ei titluri de stat!". Ceea ce aceasta a si facut.

Paranteza: Intrucat Roborul era 20%, iar CDS-ul era la 700 de puncte de baza, din start, dobanda pornea de la 27% (pretul pietei + pretul riscului de tara). Inchis paranteza.

Ce a facut banca -fiica? A luat de la banca -mama un depozit in lei plasat de mama la o dobanda de circa 17%, nu de 27% si a plasat acesti bani in titlurile de stat care au crescut in portofoliul bancii fiice de vreo 6 ori (echivalent lei). A fost o forma de a ajuta Romania intr-o perioada dificila pentru aceasta.

Ce face acum, acelasi Stat? Dupa ce in vreme de seceta in genunchi merge si se roaga disperat dupa bani, odata trecut pericolul incepe sa urle cine a fost magarul care i-a varat bani cu forta pe gat? Unde mai pui ca au fost excesiv de scumpi....