Planul actualizat de guvernare, intre alte propuneri de ordin fiscal, prevede si introducerea unui mecanism special de plata a TVA, in mod defalcat, incepand cu 1 septembrie 2017. Obiectivul declarat al noului sistem este eliminarea fraudei de TVA. Totusi ceea ce intelegem este ca acest mecansim se va aplica numai cotractelor cu statul.

Daniel AnghelFoto: Hotnews

Cum (potential) mai sunt mai putin de doua luni pana la legiferarea acestui mecanism, ar fi utile cateva explicatii cu privire la ce ne asteptam sa urmeze.

  • Ce este plata defalcata a TVA

In sistemul de TVA companiile actioneaza ca si colectori in numele bugetului, in sensul ca emit facturi, colecteaza taxa, isi deduc propria TVA aferenta achizitiilor, iar ce ramane, adica TVA de plata, ar trebui sa o vireze la buget.

Contrar regulilor generale, mecanismul de plata defalcata a TVA presupune ca autoritatile “renunta” la aceste servicii de colector imputate in mod normal contribuabililor, si-si colecteaza TVA in mod direct. Adica cumparatorul nu va mai plati TVA din factura de achizitii catre furnizor, ci va vira in mod direct respectiva TVA intr-un cont la dispozitia autoritatii fiscale.

  • Rationamentul platii defalcate a TVA

Revenind la colectarea TVA, in privinta platii defalcate a taxei, autoritatile fiscale renunta practic la serviciile de colectori ale contribuabililor, cel putin pentru operatiunile din anumite sectoare de activiate, si preiau in mod direct sarcina colectarii. Acest mecanism este menit sa anuleze orice posibilitate de frauda in materie de TVA – bineinteles frauda care ar putea fi asociata acestor tranzactii – nu vorbim de tranzactiile anterioare de pe lantul comercial. Mecanismul in discutie se poate aplica doar in baza unei derogari admise de Comisia Europeana („CE”), care, de regula, se acorda pentru o perioada limitata de timp.

Lipsa intermediarilor (contribuabilii) in procesul de colectare ofera fiscului certitudinea ca suma de TVA ajunge integral, si la timp, la destinatie (in contul Trezoreriei). Nu sunt intarzieri la plata si, mai ales, nu e posibila evaziunea.

Si totusi, exista si efecte mai putin placute ale acestui mecanism. Pornind de la noile obligatii administrative – evidentierea separata a tranzactiilor supuse acestui mecanism din necesitati de verificare a lor de catre autoritati, actualizarea sistemelor IT asa incat sa „recunoasca” noul tip de tranzactii, organizare interna care sa permita plata separata a TVA catre contul indicat etc, pana la prefinantarea TVA de catre furnizorii care sunt nevoiti sa aplice acest mecanism.

Prefinantarea vine din faptul ca, spre deosebire de sistemul standard de plata a TVA, companiile care au contracte cu statul doar achita TVA catre furnizori, insa nu mai incaseaza TVA din facturile pe care le emit catre institutiile publice. Astfel avantajul utilizarii cash-ului pe o anumita perioada de timp se transfera la bugetul de stat.

Societatile care sunt in relatie directa cu statul vor inregistra o pozitie constanta de TVA de recuperat, TVA pe care va trebui sa-l solicite la rambursare de la fisc. Asta in conditiile in care suntem deja martorii unui proces mai indelungat de rambursare a TVA catre societatile din Romania.

Prin urmare, pentru a contrabalansa acest dezavantaj Ministerul Finantelor trebuie sa aplice si o procedura speciala/ prioritara de rambursare a TVA, asa incat sa faciliteze recuperarea taxei prefinantate de companii.

Cu privire la evaziunea fiscala – tinta declarata a acestui mecanism, desi intr-adevar ea va fi imposibila la nivelul acestor tranzactii, nimeni nu ne garanteaza ca ea nu va „cobori” pe lantul tranzactional, catre operatorii mai mici si mai multi, asadar mai greu de identificat si contracarat.

  • Ce se intampla in alte state membre

Italia - In contextul in care Italia descoperise fraude considerabile in materie de TVA in legatura cu livrarile de bunuri si prestarile de servicii catre autoritatile publice, printr-o solicitare adresata Comisiei Europene (“CE”) inca din 2014, autoritatile italiene au obtinut in 2015 permisiunea CE pentru implementarea mecanismului de plata defalcata a TVA. Acest lucru a fost posibil printr-o masura speciala de derogare de la dispozitiile Directivei TVA (derogare de la art. 206 si 226). Astfel de derogari se autorizeaza in general pentru a simplifica procedura de colectare a TVA sau pentru a preveni anumite forme de evaziune fiscala sau de frauda.

Pana de curand, Italia a aplicat acest mecanism doar in privinta livrarilor de bunuri si a prestarilor de servicii efectuate catre autoritatile publice. Lunile trecute, Italia a cerut CE extinderea domeniului de aplicare al mecanismului de plata defalcate a TVA si pentru livrarile de bunuri si prestarile de servicii catre societatile controlate de autoritatile publice centrale si locale, precum si catre o serie de societati cotate la bursa. Tinand cont si de extinderea solicitata recent, Italia va fi autorizata pana la sfarsitul anului 2020 sa aplice acest mecanism special de plata a TVA.

In paralel, Italia a introdus si alte masuri de combatere a evaziunii fiscale (facturarea electronica, verificari incrucisate in baza datelor declarate de contribuabili etc) context in care urmeaza ca in cativa ani sa reanalizeze eficacitatea mecanismului de plata defalcate a TVA.

Totodata, in anumite conditii, Italia autorizeaza furnizorii care aplica acest mecanism sa compenseze TVA pe care nu au primit-o de la clientii lor cu alte taxe datorate in Italia, limitand, astfel, problema fluxului de lichiditati care aparea pentru societatile platitoare de impozite in Italia. In plus, cel putin la nivel declarativ, Italia si-a reformat procedurile de rambursare a TVA, iar rambursarea catre acesti furnizoiri s-ar realiza in mod prioritar.

Polonia – in luna mai 2017, Ministerul polonez al finantelor a prezentat un proiect de modificare a legii TVA, care are ca principal scop asigurarea unei mai mari stabilitati a veniturilor din TVA, precum si prevenirea evaziunii fiscale. Pentru a atinge aceste obiective, s-a decis introducerea unui mecanism de plata defalcata a TVA, incepand cu 1 ianuarie 2018. Proiectul de lege prevede ca mecanismul platii defalcate va fi unul voluntar (cumparatorul va decide in acest sens) si se va referi exclusiv la tranzactiile dintre contribuabili persoane impozabile (B2B).

Marea Britanie – se doreste implementarea unui astfel de mecanism pentru tranzactiile online B2C - intre furnizori non-EU si beneficiari persoana neimpozabile eg indivizi din Marea Britanie. Cumparatorii ar urma sa achite bunurile achizitionate online astfel: suma neta din factura catre furnizorii nerezidenti, iar TVA aferenta intr-un cont separat, direct catre autoritatile britanice. Guvernul britanic tocmai a incheiat consultarile publice pe acest subiect, urmand probail sa-l legifereze in curand.

  • Concluzie

Masura, in sine, nu este o surpriza, mai ales in contextul gap-ului de TVA cu care Romania inca se confrunta. Totusi, este surprinzator ca dintr-o data ministerul finantelor a identificat o frauda masiva in sectorul tranzactiilor cu institutiile de stat. Asta in conditiile in care acest sector este bine reglementat si ar trebui sa aplice regulile UE privind achizitiile publice. In orice caz, o solicitare de derogare de la CE pentru aplicarea acestei masuri va trebui justificata cu date concrete referitoare la evaziunea in acest sector care sa sustina necesitatea unei astfel de masuri. Desi implica o anumita crestere a poverii administrative, gestionat in mod corect si echilibrat, mecanismul platii defalcate a TVA poate aduce beneficii autoritarilor fiscale si chiar si contribuabililor. Echilibrarea situatiei va fi insa conditionata de o procedura eficienta/ rapida a rambursarilor de TVA catre companiile obligate sa aplice acest sistem.

Totusi, sper ca deocamdata sa ne limitam la implementarea acestui mecanism doar pentru tranzactiile cu sectorul public care poate fi un experiment pilot. Si numai dupa aceea dupa o consultare eficienta sa se contureze concluzii mai clare cu privire la oportunitatea acestei masuri.