Daca discuti cu romani stabiliti in afara, parerile sunt impartite. Unii nu mai vor sa auda de Romania, in vreme ce altii viseaza sa se intoarca acasa cat mai curand. Multi vor sa lucreze in strainatate cat sa li se asigure o pensie, dupa care sa vina si sa se stabileasca in tara, traind "acasa" cu pensia "muncita" afara. Caz in care ei, cu pensia lor, vor alimenta PIB-ul nostru. Altii in schimb nu mai vor sa auda de Romania. Sunt cei satui de cocalarii pentru care banii inseamna impunitate, sunt satui de dat spagi, de stat la cozi, sau sa apeleze la sisteme semi-defecte in Sanatate, Justitie, Ordine Publica samd. Unii se vor intoarce, iar altii nu. Dar nu trebuie pusi toti in aceeasi oala.

Romanii care emigreaza spera intr-un trai mai bun si salarii mai mariFoto: sxc.hu

"Romania va continua sa pierda sute de milioane de euro daca nu va gasi o solutie prin care care sa-i convinga pe romanii care muncesc in strainatate sa se intoarca acasa", explica Adrian Vasilescu la Digi Tv, abordand anomaliile de pe piata muncii din Romania. "Nu putem neglija ca trei milioane de romani, care sunt inevitabil dintre cei mai intreprinzatori si mai indrazneti, au plecat din tara si fac PIB pentru alte tari. Un milion pentru Italia, un milion pentru Spania, 3-400 mii pentru Marea Britanie", a spus Adrian Vasilescu.

"La noi mai e ceva, au aparut institutii noi, facultati private, foarte multi au diploma. Cu diploma in mana cauta loc care sa corespunda diplomei, nu cunostintelor lor si nu gasesc si se duc in alta parte", adauga el.

Cunosc romani care au emigrat si au ajuns directori de banci in tari cum e Canada, si asta pe bune, fara a avea pile sau cunostinte acolo. Pur si simplu au dovedit ca sunt buni in ceea ce stiu sa faca. Ei nu se vor intoarce inainte de pensie in Romania pentru ca nu au la ce sa vina. Stiu de asemenea romani plecati care nu au reusit sa se adapteze si care viseaza sa se intoarca. Am de asemenea cunostinte care lucreaza cateva luni pe an in Germania si Spania (circa 6 luni pe an), iar restul anului il petrec in tara. Problema nu e sa-i aducem pe toti acestia acasa, ci sa incercam prin politici publice coerente si normale, sa schimbam structura economiei romanesti.

Deocamdata, la noi, balanta dintre locurile de munca nou create si cele pierdute continua sa fie inclinata spre ultima varianta, ceea ce ar reclama politici mai agresive cu privire la flexibilitatea pietei muncii si, in special, spre incurajarea unui mediu de investitii si mai prietenos.

Mai jos, aveti migratia internationala pe sexe:

Pe masura ce tara pierde populatie (spor natural negativ +migratie externa), ea devine mai putin capabila sa sustina procesele de productie, devenind in acelasi timp mai putin atractiva pentru investitori.

In plus, intr-o economie globala, pe o piata unica si tot mai deschisa in Europa, orientata catre reducerea costurilor (inclusive salariale) se "importa" forta de munca, chiar daca aceasta duce la slabirea perspectivelor economiei tarii "donatoare" si amplifica plecarile suplimentare in strainatate. In cele din urma, economia risca sa isi piarda intregul potential de crestere si sa devina un fel de platforma de stocare si distributie mare si tot mai pustie.

  • Traim o drama. Avem o multime de proiecte dar nu mai avem cu cine sa le aplicam (antreprenor roman)

"Patru milioane de romani sunt plecati afara. Ceva pare foarte gresit in aceasta tara din moment ce am ajuns pe locul al doilea dupa Siria din acest punct de vedere. Poate suntem si noi de vina ca nu ne-am aliniat mai repede tuturor lucrurilor care se petrec in Europa. Traim o drama a businessurilor noastre. Noi la firma avem o multime de proiecte dar nu mai avem cu cine sa le aplicam. Avem o grava problema a lipsei fortei de munca mai ales in partea de Vest- Cluj, Timisoara, Arad, Oradea- unde serviciile noastre nu ating calitatea celor pe care ni le dorim si si-o doresc si clientii nostri din aceasta cauza", a explicat joi fondatorul FAN Courier, Felix Patrascanu, la o conferinta de presa. Detalii

"Initial, am crezut ca principala vina o are sistemul de educatie, care nu reuseste sa coreleze oferta de locuri de munca cu cererea. Ca nu exista o prognoza a pietei muncii care sa “lege” oferta educational de schimbarile structural din piata muncii. “E riscant!,”, spune unul dintre foarte putinii experti idependenti din piata muncii, Catalin Ghinararu.

“Suntem totusi intr-o economie capitalista in care nu poti planifica totul. Poti face niste tendinte, dar si acestea pot fi afectate de socuri exogene aleatoare, cum a fost depresiunea din 2007-2010.

Irlanda a fost printre cei care a investit inclusiv bani europeni in calificarea muncitorilor in constructii. Au investit enorm de multi bani! Si, ce s-a intamplat? A venit criza sit imp de cativa ani intregul sector a fost in depresiune!”

  • Numarul absolventilor cu studii superioare creste foarte mult, in timp ce numarul de locuri de munca care solicita studii superioare nu creste atat de mult

La noi mai e ceva, adauga expertul roman: mentalitatea cum ca forta de munca ar fi abundenta si ca “lasa, dom`ne ca mai sunt la coada nu stiu cati care asteapta!”. Trebuie ca angajatorul sa realizeze ca oferta de munca este mult mai educata si ca cerintele sunt mult mai mari.

Problema esentiala la noi, crede Catalin Ghinararu, este ca numarul de locuri de munca generate de economie, mai ales cele bine platite si cu perspective de cariera sunt reduse. “In proiectiile de la CEDEFOP apare o chestie interesanta: numarul absolventilor cu studii superioare creste foarte mult, in timp ce numarul de locuri de munca care solicita studii superioare nu creste atat de mult. Cu alte cuvinte apare un decalaj foarte puternic intre ceea ce ofera economia reala si ceea ce vin sa ofere generatiile care intra pe piata muncii si care au calificari tot mai inalte”, explica cercetatorul roman.

E o problema si a structurii economiei romanesti, care nu e de natura sa absoarba un numar foarte mare de absolventi de studii superioare. “Noi am dezvoltat foarte mult invatamantul tertiar academic, nu cel tertiar vocational. Va aparea o presiune asupra celor cu studii medii care vor presa la randul lor catre cei cu calificari scazute. E o problema de structura a economiei”, arata Ghinararu. Sau, altfel spus, daca noi nu cerem decat cameriste si muncitori la mistrie, cu asta va trebui sa ne descurcam.

Atentie la automatizare! Procesul a inceput si nu e reversibil….

  • Migratia este un fenomen de masa declansat de imensul decalaj dintre nivelul nostru de dezvoltare economica, care se traduce printr-un decalaj imens de salarii

Pe grupe de varsta, tinerii sau cei cu varste intre 15 si 24 de ani si-au redus ponderea in numarul total al emigrantilor, de la 22,3% in 2007 la 17,0%. Grupul de varsta 25-i 44 s-a mentinut relativ constant. Mai jos aveti un grafic al celor care pleaca temporar la munca in strainatate, dupa grupa de varsta.

De citit si acest articol