Despre Pilonul II de pensii si riscuri in 7 intrebari si raspunsuri

Vineri, 8 septembrie 2017, 10:37 Economie | Finanţe & Bănci

Guvernul urmeaza sa ia decizii pe seama banilor acumulati in conturile de pensii - timp de 10 ani - de catre 7 milioane de cetateni. Acest principiu de lucru - potrivit caruia Executivul poate lua, fara consultari, orice decizii privind banii cetatenilor - e inadecvat si pagubos pentru Romania lui 2017; vorbim, aici, de politici publice pe termen lung, nu de taxe punctuale, pe care orice putere are dreptul sa le creasca ori sa le diminueze conform cu propriile programe electorale.  Actualul sistem de pensii este singura reforma structurala din Romania care a rezistat timp de un deceniu tuturor alternantelor la putere. Vezi in text ce inseamna aceste modificari din punct de vedere micro, pentru pensia fiecarui cetatean.

E importanta pastrarea unui echilibru pentru ca, in caz de criza financiara externa, fondurile locale de pensii - care nu existau acum 10 ani, cand s-a declansat criza din 2008 - pot juca rolul de scut autohton in fata turbulentelor financiare gloale; a slabi, acum, fondurile de pensii, inseamna a vulnerabiliza capacitatea economiei de a se apara in situatii-limita.

De asemenea, important este si faptul  ca in acest moment,  o treime din pensiile actuale sunt platite lunar, din imprumuturi. In loc sa ne imprumutam pentru constructii si pentru viitor - pentru autostrazi, educatie ori sanatate - ne imprumutam, luna de luna, pentru a ne plati obligatiile curente.

Guvernul Tudose se pregateste sa ia in discutie in regim de urgenta modificarea legii 411/2004, cea prin care au aparut fondurile de pensii obligatorii administrate privat - asa numitul Pilon II. In esenta, in absenta unui document care sa contina formularile concrete ale modificarilor avute in vedere, avem o singura sursa de informatii: declaratiile facute in presa, in ultima perioada, de liderii PSD.

• Care sunt motivele pentru care guvernul vrea  modifice legea?

Pe fond, motivatia cronica provine din faptul ca, ulterior crizei, bugetul asigurarilor sociale de stat, din care sunt platite pensiile ce apartin sistemului public de pensii (Pilonul I), a intrat in deficit. Practic, numai doua treimi din pensii sunt platite azi din contributiile persoanelor active - iar treimea lipsa e compensata prin transferuri periodice de la bugetul de stat. Adica prin imprumuturi de la buget, care din acest motiv nu mai are resurse pentru investitii publice (infrastructura, sanatate, educatie). Iar atunci cand incasarile la buget sunt mai slabe decat planificarea bugetara, Guvernul iese pe pietele de capital, locala si externa, si se imprumuta pentru a acoperi acest gol de finantare. Cu alte cuvinte, nu ne imprumutam pentru a face autostrazi - sa legam provinciile istorice si sa modernizam procesele de educatie si serviciile medicale. Acoperim in schimb, din imprumuturi, obligatii curente de plata - plata pensiilor, de exemplu.

• Ce inseamna aceste modificari din punct de vedere micro, pentru pensia fiecarui cetatean?

Schimbarile vor afecta imediat si pe termen lung cei 7 milioane de romani care sunt, in prezent, participanti la Pilonul II de pensii. Daca nivelul contributiei este redus, fie si temporar, fiecare participant pierde nu numai banii ce nu mai ajung in contul sau personal de pensie (sistemul de pensii private), ci si efectul de multiplicare al acestora, prin investitiile facute in numele lor de administratori profesionisti. Randamentul mediu obtinut la nivelul intregului sistem, de la intrarea primelor contributii lunare in conturi, in mai 2008, si pana la finele anului 2015 - un remarcabil 5,37% - il situeaza pe locul 1 in topul randamentelor obtinute de sistemele de pensii private la nivelul Uniunii Europene, potrivit studiului organizatiei Better Finance din 2016 "Pension Savings - The Real Return:. Ce inseamna un nivel de 5% al randamentului mediu anual al unei investitii pe termen lung? Valoarea contului individual se dubleaza intr-un interval de 15 ani, daca valoarea contributiei lunare ramane constanta.

• Ce inseamna aceste schimbari din punct de vedere macro, al stabilitatii economice a tarii? Care este impactul la nivel de sistem financiar national?

La venirea crizei, fondurile de pensii private erau inca in stadiul de proiect si nu au putut juca rolul benefic pe care il au, in situatii limita, astfel de investitori institutionali locali. Numerosi investitori institutionali straini s-au grabit atunci - in criza - sa vanda la orice pret obligatiunile suverane ale Romaniei, intrucat se asteptau la o prabusire a economiei. Ar fi fost foarte bine sa fi fost functionale, atunci, fondurile de pensii de azi, intrucat ar fi putut cumpara obligatiunile vandute cu discounturi de peste 20% de strainii panicati. Si ar fi stabilizat mai rapid si mai eficient pretul acestora in piata, aducand castiguri de capital milioanelor de romani contributori. Astazi, o parte semnificativa din deficitul bugetar se finanteaza prin titlurile de stat cumparate de fondurile de pensii. Alaturi de ceilalti investitori institutionali majori locali (fondurile mutuale), Pilonul II asigura echilibrul necesar intre finantatorii externi si cei locali ai deficitului bugetar, in vremuri normale - si, cu atat mai mult, pe timp de criza. In acest moment, "institutionalii" locali detin o cota-parte din datoria publica finantata prin obligatiuni suverane comparabila cu cea a finantatorilor externi (circa 18%). Si e bine asa.

• Sunt aceste modificari ale sistemului de pensii incluse in programul de guvernare anuntat la investitura guvernului Tudose?

Nu, in niciunul dintre cele doua programe de guvernare ale PSD. Si nici in programul electoral castigator in cele mai recente alegeri. Modificarile unilaterale aduse unei politici publice sunt insa de neignorat - maresc gradul de impredictibilitate asociat politicilor economice din Romania.

• Exista un document care sa detalieze modificarile propuse ale sistemului de pensii? S-a consultat guvernul cu partenerii sociali?

Nu, avem doar declaratii publice ale liderilor PSD. De aici, reactia unanima a tuturor stakeholderilor (APAPR, CFA Romania, RBL etc.) de sanctionare a demersului PSD prin care se pune in discutie o politica publica - cea a finantarii varstei de pensionare - printr-un sistem bazat pe trei piloni (unul public si doua administrate privat), in functiune de aproape un deceniu. Atentia Guvernului ar trebui sa se indrepte, dupa opinia noastra, asupra obligatiilor asumate prin Programul de Convergenta 2015-2018, trimis Comisiei Europene - si anume pe asigurarea data ca valoarea contributiei va ajunge in aceasta perioada la nivelul de 6% din venitul brut, restant din mai 2016, conform prevederilor legii 411/2014 (Guvernarea PSD - Adrian Nastase).

• Exista vreun precedent, in istoria Romaniei post-`89, in care statul roman sa ia - fara angajament de returnare - din banii care apartin, de fapt si de drept, cetatenilor ei?

Nu exista, cu siguranta, un astfel de precedent. Daca acest precedent va fi creat - in dauna sistemului de pensii private, singura reforma structurala care a rezistat timp de un deceniu tuturor alternantelor la putere - atunci ideea de predictibilitate a politicilor economice romanesti va suferi o lovitura catastrofala. Una cu efecte nefericite pe termen lung.

• Ce propune mediul de afaceri - si RBL, in special - Executivului?

RBL propune ca modificarile anuntate sa fie puse "on hold", iar Guvernul sa vina, responsabil, cu studii de impact, cu propuneri scrise - si-apoi sa se consulte un pic cu partenerii sociali, inainte sa actioneze. Credem ca este important ca guvernantii sa nu se grabeasca la carpeli pentru urgente pe termen scurt, punand in pericol un "sistem imunitar" construit cu greu in ultimii 10 ani. Riscul este ca tara sa fie data cu rotile-n sus. RBL e gata sa ofere puncte de vedere, asistenta, know how si propuneri pentru solutii care sa nu vulnerabilizeze Romania. Suntem aici, la un telefon distanta.

Raspunsurile au fost oferite de Dragos Neacsu,  CEO al Erste Asset Management si membru in Consiliul Director al Romanian Business Leaders