Saptamana trecuta, familia Ionescu a avut de onorat nunta unor prieteni. Prin urmare, doamna Ionescu s-a dus dimineata la coafor, si-a cumparat un deux pieces special pentru fericita ocazie si s-a ferchezuit ca sa arate cat mai bine. N-o duceau ei stralucit cu banii, dar odata fac nunta cei mai buni prieteni ai lor si nu se face sa nu iasa in lume la cele mai inalte standarde. Petrecerea, tinuta la o terasa cu multa lume, s-a dovedit si ea de mare clasa. S-a cantat, s-a dansat, si-a umplut pagina de Facebook cu fotografii...Asta in primele ore, caci spre seara a venit o ploaie si un vant care i-au distrus iremediabil coafura doamnei Ionescu. Mai mult, sensibila fiind, doamna Ionescu s-a ales si cu o pneumonie de toata frumusetea. Acum sta in spital, se uita la fotografiile facute inainte de venirea ploii si- intre doua antibiotice- zambeste :"Dom`ne, da` ce bine aratam!

Nu departe stau lucrurile si cu recenta rectificare bugetara. Sa ne intelegem, nu doar actualii guvernanti au procedat similar, ci mai toate Guvernele care s-au vazut cu sacii in caruta. Mai toate visau incasari exaferat de mari si cheltuieli cu taraita. Cand colo, in realitate lucrurile aratau exact invers. Dar sa luam cifrele.

Guvernele noastre (in special cel de acum, dar nu doar el) a acordat atentie deosebita cheltuielilor de personal, instituind reguli care le fac "mai speciale" decat alte cheltuieli. Asta desi salariile reprezinta o categorie de cheltuieli mult mai vulnerabile decat celelalte daca iei in calcul o gandire pe termen mediu si lung, nu doar interese de moment. Mai mult, aceste cheltuieli au, prin natura lor, un caracter permanent - o crestere salariala genereaza o majorare permanenta a anvelopei salariale, spre deosebire, de exemplu, de o crestere a cheltuielilor de investitii, care expira odata ce obiectivul de investitii vizat este finalizat.

Asa cum insa Consiliul fiscal a aratat in opinii succesive, regulile fiscale ce vizeaza in mod direct obligativitatea plafoanelor privind soldul primar sau cheltuielile de personal sau dovedit in practica niste reguli "slabe", a caror nerespectare a fost mai degraba regula decat exceptia, derogari de la acestea intervenind in cvasi-totalitatea rectificarilor bugetare petrecute ulterior intrarii in vigoare a Legii Responsabilitatii Fiscal Bugetare(in aprilie 2010).

Tehnic vorbind, dupa primele 6 luni avem asa:

• Veniturile bugetului general consolidat au fost de 117,2 miliarde de lei. Grad de realizare : 95,4%.

• Veniturile din economia interna (fara fonduri de la UE pre si post-aderare) au fost de 111,59 miliarde lei. Grad de realizare: 97,8%.  

• La bugetul de stat veniturile incasate din economia interna au inregistrat un grad de realizare al programului semestrial de 96,2%.

• Veniturile incasate din economia interna, ca procent in PIB, au scazut cu 0,4 puncte procentuale.

• Incasarile din impozitul pe profit s-au redus cu 6,3% comparativ cu aceeasi perioada a anului, in timp ce gradul de realizare al programului de incasari a fost de 88,9%.
  

• Banii din impozitul pe veniturile din pensii au scazut cu 28,3%, scadere datorata modificarilor legislative privind cresterea plafonului neimpozabil lunar la 2000 lei.

• Incasarile din impozitele si taxele pe proprietate , cu 5,2% mai mici comparativ cu semestrul I al anului 2016

• Incasarile din taxa pe consum au scazut cu 4,3%, desi consumul a explodat. Gradul de realizare al programului de incasari:  94,0%.

• incasarile din operatiuni interne au scazut cu 4,6%, in conditiile in care volumul cifrei de afaceri pentru comertul cu amanuntul a  inregistrat  o  crestere  cu  7,9%

• incasarile din importurile de bunuri au crescut cu 5%, pe fondul cresterii cu 22,6% a importurilor de bunuri din zona extracomunitara

• Incasarile din accize au insumat 11.945,6 milioane lei(1,5% din PIB), situandu-se cu 4,0% sub nivelul programat initial si sub incasarile din aceeasi perioada a anului precedent cu 7,6%.

• Incasarile din taxa pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizarii bunurilor sau pe desfasurarea de activitati s-au diminuat cu 10,1% comparativ cu semestrul I al anului 2016, programul de incasari realizandu-se in proportie de 85,0%.

A, si sa nu uit: arieratele (platile restante peste 90 de zile) inregistrate la data de 30 iunie 2017 au fost in crestere cu 33,2% comparativ cu cele inregistrate la data de 30 iunie 2016 pe fondul cresterii arieratelor in administratia locala, acestea reprezentand 87% din totalul arieratelor inregistrate la 30 iunie 2017. Practic, Statul amana achitarea facturilor, ca sa ramana mai usor in tinta de deficit asumata in fata Europei.

In aceste conditii, ce face Guvernul? Taie din investitii cat poate de mult, ca sa poata onora facture salariala la care s-a angajat in campania electorala. Si asa Statul nu facea investitii, acestea fiind lasate la mana sectorului privat, tot mai dezorientat de confuzia si lipsa de comunicare a institutiilor Statului.

Aflat intr-o permanenta cautare de bani pentru a-si acoperi juramintele de dragoste din campanile, actualul Guvern a aruncat in piata mai multe scenarii, la care rand pe rand s-a renuntat. Va mai amintiti de impozitul pe gospodarie, de taxa de solidaritate, de cota zero de TVA la tranzactiile imobiliare si serviciile de publicitate, de reducerea TVA de la 19% la 18% (care trebuia sa intre in vigoare de la 1 ianuarie 2018) si altele asemenea lor? Au fost niste perdele de fum, care insa le-au dat mari batai de cap antreprenorilor.

"Nu e dimineata sa nu ma trezesc gandindu-ma ce proiect de Ordonanta vor mai nascoci cei din Guvern, apoi sa-mi pun contabilii sa faca calculi sa vada cat ma costa, eu sa stau sa ma gandesc de unde scot banii, iar dupa cateva luni de stress, sa ni se spuna sa uitam de proiect ca a fost asa, o gluma in vant. Cum sa conduci o tara in felul asta?", se intreba recent un antreprenor roman?

Ca sa se poata incadra in tintele de deficit, Guvernul a mai si marit prognoza de crestere pe acest an la 5.6% fata de 5.2, cu cat a construit Bugetul.

Dar, ca sa n-o mai lungim, a alimenta o crestere a economiei bazata pe consum (pentru ca asta faci marind salariile, chiar daca aceasta crestere salariala la randul ei se va duce din pacate in cresterea economica a altor state cata vreme consumam pe import) in loc sa aloci bani investitiilor in Educatie, in Sanatate, in infrastructura sau in vederea unor reforme reale a ANAF (reforma care sa-ti aduca un control mai bun al incasarilor si bani mai multi la buget), mi se pare mai degraba o ineficace situare a carului inaintea unor boi. . Oricat ai aranja-o din cifre, actuala rectificare tot una negativa ramane.

In concluzie, coafati suntem, deux pieces ne-am tras, dar intreb si eu ca prostul: daca vine o ploaie si ne prinde fara umbrela? Cine ne plateste spitalizarea?