In primele 7 luni s-au nascut putin peste 104.000 de copii, cu 7500 mai putin decat in aceeasi perioada a anului trecut, arata datele transmise luni de Institutul National de Statistica (INS). Sporul natural a ramas negativ, ba chiar s-a accentuat. Daca in primele 7 luni din 2016, numarul decedatilor il depasea cu 38.000 pe cel al nou-nascutilor, in acest an diferenta dintre cei veniti pe lume si cei care au plecat dintre noi a urcat la 50.000. Asta inseamna ca in cativa ani vom avea mai putini elevi la scoala, apoi mai putina forta de munca activa dar si un necesar de corp profesoral mai mic. Efectele negative sunt insa mult mai multe.
Ca idee, in 1930 se nasteau 482.000 copii. In 1946, in ciuda marilor greutati economice de dupa al doilea Razboi Mondial, veneau pe lume 391.000 de romani. Media anuala a nasterilor a ramas in jur de 400.000 pana in 1962, cand a coborat la 300.000. Apoi, in 1967 si 1968 a urcat la peste 520.000. Pentru comparatie, anul trecut au venit pe lume mai putin de 200.000 de romani.
Daca ne uitam si la varsta medie a populatiei, constatam ca in ultimii 15 ani, Romania a adaugat 5.4 ani la varsta medie, dar diferentele dintre judete sunt foarte mari.
In 1992, varsta medie era de de 35 de ani. Acum e circa 41 de ani. Judetul cu varsta medie cea mai inaintata este Teleorman, unde locuitorul mediu are 44 de ani. Cel mai bine sta Iasi, unde locuitorul mediu are 38 de ani.
Romania devine o tara tot mai imbatranita si,din pacate, in ultimii ani aceste politici publice (de stimulare reala a natalitatii de pilda) au fost incoerente. Imbatranirea populatiei reduce si ritmul de crestere economica, existand studii care arata ca o crestere cu 10% a ponderii populatiei de peste 60 de ani reduce cu 5.5% ritmul de crestere al PIB/capita.
Daca privim si mai atent evolutia pe judete a acestui fenomen de imbatranire, celebrul judet Teleorman este de departe campionul imbatranirii, cu aproape 33% din populatie avand peste 60 de ani. Valcea, Braila si Buzau sunt urmatoarele "cele mai imbatranite" judete. La capatul opus gasim Ilfovul, Iasiul, Timisul si Satmarul unde ponderea seniorilor nu trece de 22%.
Pe langa migratie si natalitate, mai avem un factor de care trebuie sa tinem seama: cresterea duratei medii de viata, care face ca tot mai multi pensionari sa se bucure de pensie pentru tot mai multi ani.
- Consecintele sociale ale imbatranirii demografice
Trecerea de la munca activa la pensie se resimte diferit de catre fiecare. De regula, femeile traverseaza cu mai multa usurinta acest eveniment fata de barbati, explicabil prin rolul asumat de femei in familie- fiind mai ocupate cu rezolvarea diferitelor activitati gospodaresti si deci, avand de indeplinit activitati cotidiene utile, privesc cu oarecare detasare iesirea la pensie si uneori chiar ca o usurare de sarcini. In schimb barbatii (mai putin implicati in asemenea activitati) se vad inutili, manifestand indispozitie si uneori insatisfactie si apatie, se arata in lucrarea "Populatia Romaniei la orizontul anilor 2060".
De asemenea, la barbatii de la oras indispozitia si insatisfactia este mai ridicata decat la barbatii din rural, carora iesirea la pensie le creeaza mai mult timp liber pentru a se putea ocupa in liniste de activitatile gospodariei.
Dupa gradul de pregatire profesionala, s-a constatat ca socul pensionarii, aparent este mai intens in randul persoanelor cu pregatire superioara si in general calificate, comparativ cu persoanele cu un nivel de pregatire inferioara sau necalificate.
Imediat dupa pensionare, modul de viata se schimba radical. Nu mai trebuie sa te trezesti ca sa ajungi la serviciu, socializarea cu colegii se reduce substantial iar declinul fiziologic devine in scurt timp preocuparea esentiala, adaugandu-se la asta sentimentul de izolare si marginalizare. Pensionarul se vede depasit de evenimente, iar in familie simte pierderea prestigiului si uneori chiar si a independentei de miscare. Asemenea manifestari se produc atunci cand intreruperea activitatii are loc in mod brusc si atunci cand un asemenea eveniment nu corespunde intotdeauna cu pierderea capacitatii de munca.
Sentimentele de inutilitate si izolare sociala sunt mai puternice in cazul persoanelor varstnice lipsite de ocupatie, favorizand instalarea unor boli psihice grave, cu deosebire cele depresive si anxioase.
Daca inainte problemele varstnicului se rezolvau in familie, astazi societatea este nevoita sa intervina din ce in ce mai mult. Respectul, atentia si afectiunea cu care erau inconjurate persoanele varstnice in familiile traditionale, in care coabitau mai multe generatii, au disparut treptat o data cu destramarea acestor tipuri de familie care au cunoscut o nuclearizare accentuata, nu numai in mediul urban, unde rar se mai poate intalni o familie complexa, cat si in mediul rural.
Sentimentul singuratatii se accentueaza odata cu varsta si determina probleme speciale pentru societate careia ii revin o serie de obligatii pe linia supravegherii si ingrijirii unor persoane lipsite de sprijin. Un rol important ar trebui sa-l aiba politicile publice din domeniul serviciilor publice de asistenta sociala, de ajutor menajer sau cele legate de prestarea de servicii legate de aprovizionare, ingrijire si supraveghere calificata in cazul unor situatii extreme.
- Consecinte medico-sanitare si medico-sociale
Aceste consecinte sunt legate de bolile specifice si de mortalitatea celor de peste 60 de ani, care reclama servicii de sanatate si de ordin social adaptate acestui fenomen de imbatranire
Se stie, batranii au in genere o sanatate mai precara decat cei tineri. Studiile intreprinse indica o supra-morbiditate a acestora, in randul carora se constata existenta in medie a 2-3 afectiuni cornice /persoana, iar la varstele avansate, numarul afectiunilor pe persoana este mai crescut.
Frecventa ridicata a imbolnavirilor reprezinta o alta caracteristica a morbiditatii persoanelor varstnice si longevive. La varsta de 65 ani si peste, comparativ cu persoanele de 15-64 ani, rata de morbiditate este dubla, cu diferente mari la bolile aparatului circulator (de aproape 4 ori mai multe), urmate de bolile sistemului nervos, bolile ochiului si anexelor sale, bolile sistemului osteo-articular, ale muschilor, ale tesutului conjunctiv, tumorile, tulburarile mentale si de comportament si bolile urechii si apofizei mastoide (intre 2 si 3 ori).
Principalele cauze de imbolnavire a persoanelor varstnice sunt: tulburarile de auz si de vedere, bolile articulare si reumatismale (osteoporoza - care pe langa faptul ca detine o frecventa ridicata are consecinte sociale severe), afectiunile cardiace si ale aparatului circulator (cardiopatiile, arteroscleroza si arterioscleroza, hipertensiunea arteriala), problemele de incontinenta urinara, dementa senila, caderile si fracturile consecutive si altele.
La varstele de peste 80 ani, bolile au caracter cronic, de lunga durata, care necesita un consum mare de asistenta medicala (consultatii, tratamente medicamentoase, spitalizari repetate si de durata) si asistenta medico-sociala (supravegheri si ingrijiri cu caracter permanent, ajutor menajer si igiena personala, institutionalizare) si sunt mult mai frecvente. In cadrul acestei grupe de populatie, o incidenta crescuta au si tulburarile psihice, precum si diferite forme de senilitate.
- Ponderea deceselor persoanelor varstnice (60 si peste) in total decese a crescut permanent in perioada 1960-2016, de la 54,7% la peste 80%.
Este cunoscut ca inaintarea in varsta aduce modificari importante in personalitatea individului, iar capacitatea de adaptare scade, ajungand la unii indivizi la adevarate forme de neadaptare. Unul dintre cele mai mari handicapuri pe linia adaptarii profesionale a varstnicilor este pierderea increderii in capacitatea de a invata si de a se adapta la situatii noi.
Scaderea memoriei si a atentiei sunt factori care ingrijoreaza persoanele varstnice si din acest motiv, ele sunt refractare la nou si devin conservatoare. Conservatorismul persoanelor varstnice este responsabil in multe privinte de acomodarea cu celelalte grupuri de populatie - tanara si adulta. De multe ori aceste situatii antreneaza modificari de comportament si o serie de tulburari psihice, existand o tendinta de cronicizare a acestora pe masura avansarii in varsta.
Pe plan socio - cultural, consecintele trebuie analizate in stransa corelatie cu doi factori: unul de ordin economic - reprezentat de nivelul venitului care poate asigura o independenta relativa a varstnicului si al doilea, nivelul de pregatire - in raport de care varstnicii stiu sa isi organizeze timpul si modul de viata in general prin indeplinirea unor activitati, cultivarea unor hobby-uri si relatii sociale cu efect compensatoriu si stimulatoriu pentru mentinerea dorintei de viata, a sentimentului de utilitate sociala si a starii de sanatate
In afara celor de mai sus, imbatranirea demografica sugereaza si implicatii politice pentru care partidele din Romania ar trebui sa se pregateasca.
Pe plan politic, asemenea consecinte ale imbatranirii decurg din calitatea varstnicilor de votanti in alegeri. In campaniile electorale, degeaba te duci in mijlocul unei populatii de varstnici sa le promiti cresterea locurilor de munca si reducerea taxarii salariale, ca nu-i intereseaza. Lor trebuie sa le promiti cresteri de pensii, facilitati de transport, in general masuri cu pronuntat caracter de stanga. Pe scurt, partidele politice trebuie sa includa in cadrul programelor electorale a unor asemenea masuri, daca vor sa le castige votul.
34
19
