Desi economia Romaniei a urcat anul trecut cu 4.8%, ea nu s-a transferat in imbunatatirea calitatii vietii, iar conditiile de trai ale romanilor par sa se fi deteriorat, arata datele prezentate de Institutul National de Statistica intr-o cercetare statistica publicata zilele trecute. Astfel, daca in 2015 una din doua familii avea probleme cu plata intretinerii, anul trecut ponderea a urcat la 66.6%. Ponderea familiilor care inregistreaza diferite restante la plata unor obligatii este si ea in usoara crestere.

HotNews.roFoto: Hotnews

Foarte pe scurt, cele 15 detalii de care e bine sa se tina seama atunci cand se proiecteaza politicile fiscale:

• Cele mai numeroase categorii sunt cele de pensionari (43,6 %) si de salariati (38,2%). Pe regiuni de dezvoltare, in anul 2016, ponderea familiilor continand persoane ocupate se incadreaza in intervalul 60% - 72%. Extremele sunt reprezentate de regiunile Sud Muntenia (60,2%) si respectiv Bucuresti-Ilfov (72,0%).
  
• Mai mult de o treime din gospodarii (33,6%) au prezentat restante repetate, cauzate in principal de situatia financiara nesatisfacatoare. Dintre platile pentru care s-au inregistrat restante in cursul anului 2016, cele mai frecvente cazuri au fost la energia electrica si abonamentul radio (54,5% din gospodariile cu restante), intretinerea locuintei (53,2%) si abonamentul telefonic (35,5%).
  
• Circa una din 3 familii spun ca pot efectua cheltuielile curente cu un venit banesc net lunar minim cuprins intre 1001 lei si 2000 lei. Peste jumatate dintre familii considera ca au nevoie de cel putin 2000 lei pentru acoperirea cheltuielilor lunare, iar un sfert cred ca venitul necesar acoperirii cheltuielilor curente ar trebui sa fie chiar mai mare de 3000 lei lunar.
  
• In anul 2016,aveam 98,2% de proprietari de locuinte, restul fiind chiriasi. In orase, ponderea chiriasilor este aproape tripla fata de mediul rural. 97,0% dintre romanii care locuiesc la tara stau in case pe pamant. La oras, trei sferturi locuiesc  in blocuri si doar 24& stau la casa.
  
• Pe ansamblu, 37,1% dinfamiliile de romani au obtinut locuinta in perioada 1981-2000. In mediul rural, aproape 3 din 5 gospodarii traiesc in locuinte construite inainte de anul 1980.
• Ponderea locuintelor noi, construite dupa anul 2001, este de doar 18,9%
• In anul 2016, pe total, ponderea gospodariilor dotate cu baie/dus a fost de 69,1% iar a celor cu grup sanitar de 67,4%. In jur de 60% din gospodariile rurale NU beneficiaza de avantajele oferite de existenta unei bai si a grupului sanitar.
  
• De ce se plang romanii, cand vine vorba de locuinte: zgomotul produs de trafic (15,7% din totalul familiilor); poluarea aerului (14,1%); furturi, agresiuni (13,6%) si zgomotul  facut de vecini (6,9%).
  
• Printre cele mai frecvente probleme care afecteaza calitatea locuirii se afla cele privind deteriorarea peretilor, podelelor, tocurilor de ferestre (57,0% din totalul familiilor care reclama existenta unor probleme ale locuintei) si igrasia din pereti, podele sau fundatia casei (52,6%). Comparatia intre mediile de rezidenta arata ca, in general, in rural, ponderile gospodariilor cu probleme ale locuintei sunt mai mari decat in urban. La oras, exista  in plus preocupari legate de faptul ca locuintele nu au suficienta lumina naturala.
  
• Mai mult de 6 din 10romani  dintre cei care nu au putut sa consulte un medic specialist au precizat ca motiv principal situatia materiala care nu le-a permis efectuarea consultului. Al doilea motiv de nerealizare a vizitei la un medic specialist a constat in neglijarea problemei de sanatate care ar fi impus efectuarea consultului, asteptand ca problema sa se rezolve de la sine (8,7% dintre persoanele care ar fi necesitat un consult). Este inscris pe o lipsa de asteptare reprezinta cel de-al treilea motiv invocat (7,7%), urmat de distanta prea mare sau lipsa mijloacelor de transport (6,7%), declarat intr-o masura mai mare de persoanele din mediul rural (9,6%).
  
• Femeile declara mai frecvent decat barbatii posibilitatile financiare reduse (63,5% fata de 57,3%)
• Barbatii insa au motivat intr-o masura mai mare faptul ca au un sentiment de teama (6,8% fata de 2,9%)
•  Nivelul de instruire: in mediul urban ponderea persoanelor cu un nivel de instruire superior este mult mai mare decat in rural (cu 18,8 puncte procentuale). In Bucuresti ponderea populatiei cu pregatire superioara este de 31,9%, dublu fata de valoarea relativa inregistrata la nivel national (13,9%). La polul opus se afla regiunile Sud-Muntenia, Nord-Est si Sud-Est, care au cele mai mici procente ale populatiei cu nivel de pregatire superior (de 8,7%, 8,8% si respectiv 9,5%)
• Varsta la care o persoana incepe sa desfasoare o activitate economico-sociala poate fi un indiciu asupra nivelului de trai al respectivei persoane. Aproximativ 4 persoane din 5 au inceput sa lucreze la o varsta cuprinsa intre 18-24 ani, o persoana din 9 a intrat pe piata fortei de munca inainte de a implini 18 ani, si tot o persoana din 9 a inceput sa lucreze dupa varsta de 24 ani. Ponderea femeilor care au intrat mai tarziu pe piata fortei de munca este superioara barbatilor (11,9% dintre femei au inceput sa lucreze dupa varsta de 24 ani, fata de 9,6% in cazul barbatilor aflati in aceeasi situatie).
  
•  Numarul de ore lucrate in mod obisnuit pe saptamana in activitatea principala poate fi un alt criteriu de analiza a conditiilor de munca ale populatiei.Marea majoritate a persoanelor ocupate (peste trei sferturi) desfasoara activitati care solicita un timp de lucru de 30-40 ore saptamanal, dar nu este de neglijat nici proportia persoanelor care sunt ocupate in activitati ce depasesc 40 ore de lucru saptamanal (20%).
  
• Care sunt motivele pentru care unele persoane ocupate lucreaza mai putin de 30 ore pe saptamana? O parte din motive sunt independente de vointa persoanei, cum ar fi imposibilitatea de a gasi un loc de munca cu program complet - acesta constituie principalul motiv pentru 30,8% din cei care lucreaza sub 30 ore pe saptamana. Altele tin de dorinta proprie a persoanei - 20,7% dintre persoanele ocupate cu program obisnuit de sub 30 ore nu sunt interesate sa lucreze mai mult.

Citeste aicicercetarea pe 2016 a INS in varianta integrala si aici pe cea pe 2015 pentru a putea face comparatia.