Veniturile clasei medii din SUA au crescut anul trecut pana la cel mai inalt nivel inregistrat vreodata, in conditiile in care saracia a scazut, iar ciatricile recesiunii din ultimul deceniu incep sa dispara.
Venitul mediu al gospodariilor a urcat la 59.039 dolari in 2016, cu 3,2% mai mult decat in anul anterior, scrie Washington Post. Rata saraciei din tara a scazut la 12,7 procente si s-a intors unde era in 2007, inainte de criza financiara.
Noile cifre, impreuna cu alte date statistici, ce arata ca rata americanilor fara asigurare de sanatate a fost anul trecut la un minim istoric, sugereaza ca americanii erau, de fapt, intr-o pozitie financiara mai buna atunci cand Trump - care s-a folosit de mania populatiei fata de situatia economica - a ajuns presedinte.
Totusi, statisticile arata si puncte nevralgice ale situatiei.
Astfel, gospodariile din clasa medie au ajuns abia acum sa aiba venituri mai mari decat aveau in anul 1999. De asemenea, inegalitatea ramane la cote inalta, prima cincime ducand acasa peste jumatate din veniturile locale, situatie care nu s-a mai consemnat pana acum.
Si disparitatile rasiale persista, o familie afro-americana-medie castigand doar 39,490 dolari, comparativ cu 65.000 in cazul albilor si peste 81.000 in cazul asiaticilor.
Economistii si expertii in politici se intreaba insa daca evolutia pozitiva va continua.
Venitul mediu a urcat din 2014 si pana acum deoarece mai multi americani si-au gasit locuri de munca cu norma intreaga, dar sunt putine semnale ca angajatorii se grabesc sa le mareasca salariile celor deja angajati. Astfel, fara mariri salariale, trendul s-ar putea sa incetineasca.
In acelasi timp, rata celor fara asigurare de sanatate a scazut doar usor anul trecut, pana la 8,8 procente, potrivit Censusu Bureau. Se preconizeaza ca Administratia Trump va reduce programele ce promoveaza asigurarile de sanatate in cadrul Affordable Care Act, ceea ce inseamna ca la cei 28,1 milioane de americani neasigurati s-ar putea adauga si altii.
“Exista pericolul ca acest moment sa ramana unul maxim. Suntem deja la la minimul ultimilor 16 ani in privinta somajului. Probabilitatea unei cresteri semnificative a angajarilor de acum incolo este limitata”, spune Peter Atwater, presedinte al Financial Insyghts.
Donald Trump a promis ca, prin combinarea unor reduceri de taxe cu investitii in infrastructura, renegocieri de acorduri comerciale si anularea unor reglementari ale Administratiei Obama se va obtine un salt al numarului angajarilor si - prin urmare - crestere economica.
Pana acum, acest boom nu a aparut.
In primele sapte luni ale noului presedinte, economia americana si-a adaugat lunar cu 25.000 de slujbe mai putin decat in ultimele sapte luni ale lui Barack Obama la Casa Alba. Pe de alta parte, produsul intern brut al Statelor Unite a urcat cu o rata anuala de 3 procente in al doilea trimestru al acestui an, potrivit datelor administratiei federale.
Totusi, mare parte din masurile din programul lui Trump ramane in suspensie, fie asteptand decizii ale Administratiei, fie fiind blocate in Congresul american.
Si, desi marea parte a economistilor apreciaza ca este prea devreme ca Administratia Trump sa aiba un efect masurabil in economiei, exista dubii serioase ca el va fi capabil sa-si impuna agenda, mai ales dupa ce efortul sau in privinta asigurarilor de sanatate a cazut in Senat. Atat reforma fiscala, cat si programul de infrastructura se confrunta cu obstacole importante in Congres.
"De unde sa vina un progres suplimentar? Exista o incertitudine tot mai mare ca Washingtonul va fi capabil sa creeze vreun fel de facilitati fiscale sau vreun plan de infrastructura", afirma Atwater.
Deocamdata, totusi, economia se intoarce la cotele dinaintea recesiunii, arata mai multi indicatori importanti.
Rata nationala a somajului a fost de 4,4 procente in august, aproape la fel ca inainte de criza financiara. De asemenea, in iulie, angajatorii americani au generat destule slujbe incat sa readuca nivelul angajarilor unde era inainte ca recesiunea sa inceapa, chiar si daca luam in considerare cresterea de populatie in ultimul deceniu.
Cresterea veniturilor gospodariilor este o veste buna pentru clasa medie, care, dupa salturile din anii ’90, s-a zbatut la inceputul anilor 2000 si a fost devastata de ultima recesiune.
Cresterea veniturilor s-a extins la aproape toate grupurile demografice, spun oficialii Census Bureau, in conditiile in care cifra anuntat marti a fost cea mai mare din istorie.
In 1999, a amintit Census Bureau, venitul mediu al gospodariilor, ajustat cu inflatia, a fost de 58,655 dolari. Oficiul de statistica a avertizat insa ca si-a schimbat metodologia in 2014, ceea ce complica o comparatie istorica.
Multi americani sunt optimisti si spun ca situatia lor va continua sa fie tot mai buna.
Un sondaj Gallup publicat marti arata ca 64% dintre americani apreciaza ca “standardul lor de viata” se imbunatateste, acesta fiind cel mai mare procentaj de la declansarea crizei financiare. Doar 19% considera ca standardul lor de viata se inrautateste.
12
22
