"Ceea ce e preocupant cu adevarat este gradul de indatorare al debitorilor si in special al celor cu venituri scazute, care pentru creditul ipotecar au o rata a indatorarii- indicatorul numit de noi Debt Service To Income (DSTI) - care a ajuns la o medie de 65%. La o crestere de 1 punct procentual al dobanzii acest indicator va creste cu 10 puncte procentuale. Cum o sa fie atunci cand acei oameni vor ajunge la 75% indatorare din venit, nu vreau sa-mi imaginez. Deocamdata nu e cazul unei asemenea cresteri, dar nu se stie ce va urma", a explicat sambata Eugen Radulescu, directorul Directiei de Stabilitate din BNR la un seminar organizat de Consiliul Concurentei si de Consiliul Patronatelor Bancare dn Romania.
Bancherii sunt si ei preocupati de evolutia ROBOR si deruleaza periodic scenarii de stress bazate pe miscarile acestui indicator.
Sa faci scenarii pe ceea ce se va intampla odata cu cresterea ROBOR este complicat. Este o modelare economica foarte complexa, pentru ca o crestere a ROBOR se traduce prin modificari diferite in randul clientilor- unii vor economisi mai mult, de pilda. Evolutiile ulterioare mai depind si de cresterea economica, de cresterea veniturilor...sunt multe necunoscute. Noi derulam periodic teste de stress pe evolutia ROBOR", a declarat sambata pentru HotNews.ro Steven van Groningen, executivul Raiffeisen Bank.
Dar asemenea teste au loc in mai toate bancile locale. "Noi stressam continuu portofoliile ROBOR. In scenariile pe care le rulam, luam in calcul cresterea cu pana la 200 de puncte de baza a acestui indicator. Daca cresterea ROBOR se va intampla brusc, evident ca vor fi afectati nu doar persoanele fizice, ci si companiile", a explicat sambata pentru HotNews.ro presedintele executiv al celei mai mari banci locale, Sergiu Manea. O crestere brusca a ROBOR ar putea duce la cresterea ponderii ratelor in veniturile celui imprumutat si e posibil ca unii debitori sa inceapa sa "gafaie" sau sa re-inceapa intarzieri la plata creditelor. De asemenea, bancile ar putea inregistra noi cresteri ale ratei creditelor neperformante .
"Foarte multi reprezentanti ai sistemului bancar local au iesit public in ultimul an si au vorbit despre riscul de dobanda. Dar nu multi i-au bagat in seama, din pacate. In momentul in care rata de referinta e la 1.75% iar ROBORul sta la 50-60 de puncte de baza, ai de-a face cu o situatie nenaturala", explica Manea. E o decuplare de fapt intre rata de interventie si lichiditatea din piata. "Practic, tot timpul exista riscul ca lichiditatea din piata sa fie retrasa si tu sa te duci ca banca inspre dobanda de referinta. Ca sa te duci acolo, trebuie sa indeplinesti niste conditii de lichiditate. Si nu te poti astepta ca situatia sa dureze: ori BNR va taia din rata dobanzii de politica monetara, adica ceva la care te poti cu greu astepta in aceasta perioada, ori ratele pe termen scurt vor creste. In ultima luna avem o crestere de 98 de puncte de baza si 101 puncte de baza pentru Robor la trei luni si respectiv la 6 luni", mai arata seful BCR.
In opinia bancherilor, deocamdata e mult zgomot in piata si mai e ceva: piata noastra e putin adanca (cu accentul pe "putin"), adica in momentul in care intri si vrei sa te imprumuti cu 300 de milioane, induci volatilitate. O "misti" cu sume relativ mici, cu alte cuvinte.
Exista de asemenea si un comportament fara foarte multa rigoare economica al celor care se imprumuta de la banci. "Lumea se uita la cat plateste luna urmatoare la rata, iar de regula dobanzile variabile aduc in prima faza rate mai mici. Dar oamenii nu se uita la cat va plati bancii pe toata durata creditului. Daca iese luna viitoare mai ieftin pe dobanda variabila, o va alege pe aceea, chiar daca pe total iese mai ieftin alegand dobanda fixa pe 5 sau pe 10 ani", spun alti bancheri de top, consultati de HotNews.
Explicatiile pentru cresterea agresiva a acestui indicator (ROBOR la 3 luni) pot veni din trei parti:
- Una ar fi ca acest indicator a stat jos o lunga perioada de timp si cata vreme inflatia incepe sa actioneze, dobanzile din piata monetara era normal sa urce.
- Alta ar fi ca bancile reactioneaza preventiv la sedinta Consiliului de Administratie al BNR, care va avea loc marti, intuind ca Banca Centrala va reduce ecartul intre ratele de dobanda si dobanda de politica monetara.Asta ar insemna sa majoreze rata de dobanda la depozite. Iar cata vreme inflatia se va duce la limita superioara a intervalului tintit de BNR in trimestrele urmatoare, BNR e tot mai motivata sa intervina si sa majoreze dobanda, lansand un nou ciclu monetar.
- A treia explicatie poate veni din riscul venit din sfera finantelor publice, unde politicile confuze sau contradictorii puse pe masa publica (anuntarea unor masuri fiscale si apoi amanarea sau renuntarea la ele) induc prudenta. Bancile isi retrag lichiditatile de pe piata, asteptand sa vada cum va gestiona Statul problema deficitului in 2018.Companiile isi retrag lichiditatile si asteapta sa vada pe ce bugete pot miza la anul pentru investitii. Problema deficitului e tot mai mare si Statul da semnale ca are disperata nevoie de bani. In acest an, finantarea Statului nu pare sa fie o problema, Finantele avand 65 de miliarde de lei in conturi, potrivit rapoartele lunare publicate de BNR. Dar trebuie sa tinem cont de faptul ca in 2018 Statul nu va mai putea beneficia de stimulii fiscali anteriori si ca va avea costuri de finantare mai mari. De unde bani?
- Se va simti asta la plata ratelor?
Evident. Bancile includ cresterea ROBOR in calculul trimestrial al ratelor la creditele acordate populatiei si firmelor. O crestere de, sa spunem, 10% intr-o zi, nu se va regasi in totalitate in plata ratelor, bancile calculand o medie trimestriala a evolutiei ROBOR.
1
13
