Cresterea economica de peste 5% anticipata pentru anul 2017 ascunde dezechilibre fiscale tot mai mari, se arata in Raportul trimestrial publicat vineri de UniCredit Bank. "Masuri ad-hoc, majorari de taxe si reduceri ale investitiilor publice ar putea mentine deficitul bugetar sub 3% din PIB anul acesta, dar nu si in 2018. Cresterea consumului privat si intrarile reduse de fonduri europene vor conduce la iesiri nete de capital din Romania. In plus, cresterea salariilor intr-un ritm mai accelerat decat cel al cresterii productivitatii indica faptul ca leul ar trebui sa se deprecieze in anii urmatori", mai arata autorii Raportului.

Ce mai spun economistii UniCredit:

• BNR a majorat dobanda la facilitatea de depozit cu 25 de puncte de baza pana la 0,5% in octombrie si anticipam o noua majorare de 25 de puncte de baza in noiembrie, urmand ca in prima jumatate a anului 2018 sa decida majorarea dobanzii de politica monetara de trei ori.
  
• Cresterea economica rapida este pusa in pericol de accentuarea dezechibrelor fiscale si externe. La mai putin de 10 ani de la unul dintre cele mai dure programe de austeritate din Europa, guvernul Romaniei repeta multe dintre greselile care au condus la recesiunea severa din 2009-2010.
  
• Politica fiscala reprezinta cel mai mare risc la adresa stabilitatii macroeconomice. Guvernul continua sa implementeze masuri populiste, desi resursele sunt limitate: anticipam o crestere de doar 1,2% a veniturilor din taxe anul acesta, in pofida unei cresteri nominale a PIB de 9,9%. Mai mult, salariile din sectorul public si cheltuielile sociale ar putea creste cu 16,6% in 2017 fata de 2016.
  
• In cautarea unor venituri suplimentare guvernul a devenit mai creativ, dar nu neaparat si mai eficient: 1. a anulat decizii anterioare de relaxare fiscala (cum ar fi supraacciza la carburanti eliminata in luna ianuarie si re-introdusa in septembrie-octombrie); 2. a temperat anumite masuri anuntate anterior (84% din majorarea de anul viitor a salariilor din sectorul public va fi anulata de transferul contributiilor sociale in totalitate in sarcina angajatilor); 3. a transferat bani de la companiile detinute majoritar de stat (prin repartizarea de dividende din profiturile anului 2016 si din rezervele societatilor1); 4. a redus cheltuielile pentru investitii publice cu echivalentul a 1,3% din PIB in comparatie cu planificarea originala, si 5. a redus rambursarile de TVA pentru a compensa "cel putin temporar" slaba colectare a veniturilor fiscale.
  
• In urma rectificarii bugetare semnificative, deficitul anului 2017 ar putea ramane in preajma sau sub nivelul de 3% din PIB (conform metodologiei europene), mai ales daca o parte a investitiilor realizate anul acesta vor fi clasificate drept cheltuieli pentru aparare. Cu toate acestea, guvernul risca sa incheie anul 2018 cu un deficit bugetar de aproximativ 3,7% din PIB, pentru ca veniturile bugetare nu pot finanta relaxarea fiscala planificata pentru anul viitor. Aceasta estimare a deficitului ia in calcul o continuare a reducerii investitiilor publice.
  
• Cresterea economica ar putea incetini de la 5,3% in 2017 la 3,6% in 2018 pe fondul unei temperari a principalilor factori de crestere, anume consumul si stocurile.
  
• Cresterea alerta a salariului va continua sa sustina consumul privat, insa veniturile nete vor creste mai incet decat salariile brute. Angajatii sectorului public se vor bucura de o crestere a salariului brut de 25-70% in 2018, cu cele mai mari cresteri planificate in educatie si sanatate. Desi celor din urma li s-a promis o majorare salariala de 148%, anticipam o majorare de doar 70%, deoarece cheltuielile bugetare suplimentare pana la acel nivel ar fi echivalente cu 0,8% din PIB.
  
• Mai mult, transferul contributiilor sociale in sarcina angajatului va mentine ritmul mediu de crestere a salariilor nete din sectorul public intr-un interval de "doar" 4 - 40%. In acelasi timp, salariul mediu net din sectorul privat ar putea creste cu 6% anul viitor, similar majorarii din 2017. Cresterea corespunzatoare a salariului mediu brut este de 27%, daca guvernul forteaza companiile private sa majoreze salariile brute ale angajatilor cu echivalentul contributiilor sociale pe care nu le vor mai plati.
  
• Majorarile frecvente ale salariului mimim pe economie vor continua sa erodeze marjele de profit ale exportatorilor romani, care ar avea nevoie de un leu mai slab pentru a-si imbunatati situatia financiara. Cererea interna si europeana puternice vor sprijini productia industriala, cu toate ca ritmul de crestere al acesteia s-ar putea tempera in 2018 pe fondul unor efecte de baza, al investitillor reduse, al costurilor salariale mai mari si al cresterii lente a productiei de energie.
  
• Serviciile vor continua sa creasca rapid, unele din cele mai performante sectoare fiind trasportul international (pe masura ce comertul international isi continua revenirea), IT (criza de personal e mai putin stringenta decat in restul Europei centrale) si comertul cu amanuntul (stimulat de cresterile salariale).
  
• Fluxurile nete de capital stabil ar putea fi negative anul acesta si anul viitor, in contrast puternic cu tendintele regionale. Anticipam o majorare a deficitului comercial cu bunuri la peste 8% din PIB, conducand la o adancire a deficitului de cont curent, in pofida exporturilor de servicii mai puternice. Investitiile straine directe ar putea consta in principal in profituri reinvestite, pastrandu-si nemodificata ponderea in PIB. M
• Mai ingrijorator este faptul ca guvernul a renuntat la imbunatatirea absorbtiei fondurilor UE anul acesta, reducand co-finantarea planificata. Intrarile de fonduri structurale si de coeziune s-au redus la 274 milioane de euro in primele sapte luni ale anului 2017 (conform Ministerului Finantelor Publice) si s-ar putea situa sub 1% din PIB anul acesta.
  
•  Leul este supraevaluat in continuare din cauza intrarilor de capital in scadere si a majorarii costului unitar cu forta de munca. Tendinta de depreciere caracteristica lunilor de toamna, impreuna cu riscurile fiscale si politice ar putea mentine cursul EUR-RON in preajma sau chiar desupra nivelului de 4,60 pana la finalul anului. Suntem de parere ca BNR va ingadui o depreciere graduala a leului, iar tranzitia spre intervalul de tranzactionare de 4,60-4,70 se va produce in primul trimestru al anului 2018, coincizand cu inceputul ciclului de majorare a dobanzii de politica monetara.
  
• BNR a inceput inasprirea monetara prin majorarea dobanzii la facilitatea de depozit cu 25 de puncte de baza pana la 0,5% in octombrie si anticipam o noua majorare pana la 0,75% in noiembrie 2017. Pana atunci, inflatia anuala ar putea accelera peste 2% din cauza reintroducerii accizei la carburanti si a scumpirii energiei electrice si gazelor naturale, toate reflectate in preturile platite de consumatori. Inflatia totala si cea de baza ar putea depasi tinta BNR in ianuarie 2018, din cauza efectelor de baza nefavorabile si a cresterii preturilor produselor nealimentare si serviciilor. BNR ar putea reactiona majorand dobanda de politica monetara de trei ori, pana la nivelul de 2,5% in intervalul februarie-mai 2018.
  
• Exista riscul a doua conflicte cu autoritatile europene, unul legat de sustenabilitatea fiscala si al doilea legat de independenta justitiei. Comisia Europeana dispune de mai multe instrumente pentru a pedepsi Romania decat in cazul Poloniei si al Ungariei, in contextul existentei Mecanismului de Cooperare si Verificare pentru reforme judiciare.