"Stimularea consumului in perioade in care acesta creste si fara ajutorul politicilor macroeconomice nu ajuta la recuperarea decalajelor. Vrem sa crestem mai repede si e absolut normal sa dorim asta pentru ca asa reducem decalajele. Dar ca sa crestem mai repede trebuie sa marim potentialul nostru de crestere, nu sa stimulam in orice conditii, cererea", a spus joi Guvernatorul BNR Mugur Isarescu, in discursul tinut la o conferinta organizata pe tema implinirii a 10 ani de la aderarea la UE. In sala erau, inafara presedintelui Iohannis, si Günther Oettinger, Comisar European pentru Buget și Resurse Umane, alaturi de inalti oficiali romani si straini.

Mugur Isarescu, guvernatorul BNRFoto: Hotnews

"Avem dificultati atat cu facorul capital cat si cu forta de munca. Referitor la capital , trebuie sa punem accent pe problemele extraordinar de mari pe care le creaza capitalului -autohton sau strain- starea precara a infrastructurii, lipsa autostrazilor. Asta e o problema de investitii publice care au fost taiate si in faza de recesiune dar si in faza expansionista a cresterii economice. Ne pregatim sa sarbatrim 100 de ani de la Marea Unire. Dar fara infrastructura, provinciile noastre risca sa ramana in discrepanta. Acestea trebuie sa fie prioritati pentru noi!", a mai spus Isarescu.

”Este nevoie de autostrăzi care să traverseze Munţii Carpaţi. Vreau să fiu mai clar: avem nevoie nu doar de autostrada Sibiu-Piteşti, care să lege ţara de la sud la nord, dar şi de o autostradă Iaşi-Tg. Jiu, care să facă legătura între est şi vest”, a afirmat Isărescu.

Guvernatorul a atras atenţia asupra unei rate de activitate mică în cadrul populaţiei în vârstă de muncă, de 66%, semnificativ sub media europeană. Isărescu consideră că, pentru a mobiliza resursele existente pe piaţa muncii, trebuie rezolvată problema infrastructurii şi a diferenţei existente între calificările disponibile şi cele cerute de companii.

"Am datoria sa subliniez ca stabilirea datei aderarii nu a fost un simplu fapt calendaristic, ci a avut o importanta strategica deosebita, devenind un catalizator al eforturilor sutinute si continue ale tuturor guvernelor care au urmat pentru indeplinirea unui program complex, coerent si relativ indelungat de pregatire a aderarii Romaniei la UE. Astazi avem de raspuns la o alta intrebare strategica. Cand vom intra in zona euro? Aderarea la UE s-a bazat pe acel program coerent si, as adauga, ambitios. E nevoie si acum de un program national, sustinut de toate partidele, de toate fortele societatii, de aderare la zona euro. Este bine ca acest program sa fie ambitios, dar sa fie si realist", a mai explicat Isarescu.

Context:

  • Aderarea Romaniei la UE a avut loc la 1 ianuarie 2007 a fost marcată simbolic printr-o hartă căreia i s-a alăturat și harta României.
  • Procesul de aderare a României la UE a început efectiv în 1993, odată cu semnarea, la 1 februarie, a Acordului european instituind o asociere între Comunitățile Europene și statele membre ale acestora, pe de o parte, și România, pe de altă parte. Acest acord recunoștea obiectivul țării de a deveni membru al Uniunii și prevedea asistență financiară și tehnică din partea acesteia.
  • La 22 iunie 1995, la Paris, în cadrul unei ceremonii oficiale, ministrul român al afacerilor externe, Theodor Meleșcanu, a depus cererea oficială a României de aderare la Uniunea Europeană. Această cerere de aderare era însoțită de documentul "Strategia națională de pregătire a aderării României la Uniunea Europeană", semnat la Snagov, cu o zi înainte, respectiv la 21 iunie, de către toți liderii partidelor parlamentare, de președinții celor două Camere ale Parlamentului României și de președintele Ion Iliescu.
  • La 27 iunie 1995, în Palatul Festivalurilor de la Cannes, s-a desfășurat Consiliul European al Uniunii Europene, la care a fost prezent și președintele Ion Iliescu. Momentul a avut o însemnătate aparte pentru statele asociate, calitate în care se afla și România, datorită aprobării de către statele membre a Cartei Albe, un cadru general al legislației comunitare în domeniul pieței interne și al cerințelor pe care statele asociate trebuiau să le adopte pentru armonizarea legislației comunitare cu cea națională.
  • La 27 iunie 1997, la Amsterdam, are loc summit-ul Uniunii Europene, la care sunt invitate să participe și statele candidate la aderare, iar România a fost reprezentată la lucrările acestei reuniuni de o delegație condusă de președintele Emil Constantinescu.
  • La 15 iulie 1997, Comisia Europeană a publicat Agenda 2000, caracterizată drept un pachet de măsuri, care indică calea de urmat pentru realizarea aderării. Documentul este structurat pe trei părți și se referă la viitorul politicilor comunitare, extinderea Uniunii Europene și perspectivele financiare ale Uniunii Europene pentru perioada 2000-2006. De asemenea, documentul are anexate opiniile Comisiei, elaborate pe baza criteriilor de la Copenhaga, privind cererile de aderare formulate de Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia și Slovenia. Comisia a realizat evaluări pentru fiecare țară în parte privind gradul de îndeplinire a condițiilor de aderare, iar România nu a fost inclusă în categoria țărilor recomandate să înceapă negocierile de aderare.
  • Autoritățile de la București au realizat un Program Național de Aderare a României la Uniunea Europeană pe termen mediu, care era structurat în patru părți. Acest program a fost prezentat, la 21 mai 1998, în ședința de guvern, de către Alexandru Herlea, ministrul delegat pe lângă prim-ministru pentru integrare europeană, iar după ce a fost discutat în plenul celor două Camere ale Parlamentului, a fost transmis, la 25 iunie 1998, Comisiei Europene.
  • Momentul deschiderii negocierilor de aderare ale României cu Uniunea Europeană s-a consumat la Bruxelles, la 15 februarie 2000, în cadrul Conferinței Interguvernamentale România-UE la nivel de miniștrii de externe ai celor 15 state membre cu delegația română condusă de ministrul Afacerilor Externe, Petre Roman.
  • Ministrul de Externe, Petre Roman, la Consiliul Europei de la Bruxelles, unde a participat la ceremonia de deschidere oficială a negocierilor de aderare a țării noastre la Uniunea Europeană (UE) (15.02.2000).
  • La 29 iunie 2001, Ministerul Integrării Europene trimite la Bruxelles, Comisiei Europene, ediția 2001 a Programului Național de Aderare a României la UE, care reflectă stadiul de pregătire a statului român pentru aderare, evoluțiile în îndeplinirea fiecărui criteriu în parte și pe fiecare domeniu de activitate.
  • Ministrul delegat, negociator șef cu UE, Vasile Pușcaș, prezintă capitolele de negociere "Telecomunicațiile și IT" și "Uniunea Vamală", inchise provizoriu la conferința de aderare România — UE de la Bruxelles (8 noiembrie 2002).
  • În debutul sesiunii de lucru din 2001, Parlamentul European votează, la 5 septembrie, raportul întocmit de raportorul pentru România, Emma Nicholson, și care privea stadiul de aderare al României la Uniunea Europeană. Evaluarea procesului de pregătire pentru aderare a României la blocul comunitar a fost subiectul vizitei comisarului european pentru extindere, Guenter Verheugen, la București, la 20-21 februarie 2003.
  • România finalizează, din punct de vedere tehnic, negocierile de aderare la UE, la 8 decembrie 2004, la Bruxelles, prin închiderea provizorie a ultimelor două capitole: "Politica în domeniul concurenței" (cap. 6) și "Justiție și afaceri interne" (cap. 24), cu prilejul conferinței de aderare România-UE.
  • La 14 decembrie 2004, Comisia Europeană confirmă, în cadrul celei de-a XII-a și ultime Conferințe Interguvernamentale de Aderare a României la UE, desfășurată la Bruxelles, închiderea provizorie a tuturor celor 31 de capitole de negociere, urmând ca decizia politică de închidere a negocierilor să fie pronunțată la Consiliul European în cadrul reuniunii de iarnă.
  • Parlamentul European a votat, la 16 decembrie 2004, raportul referitor la progresele României pe calea aderării la Uniunea Europeană, recomandând semnarea Tratatului de aderare în primăvara anului 2005 și aderarea efectivă, împreună cu Bulgaria, la 1 ianuarie 2007.
  • Traian Băsescu, președintele României, Răzvan Mihai Ungureanu, ministrul Afacerilor Externe, primul ministru Călin Popescu Tăriceanu și Leonard Orban, negociator-șef al României cu UE la Ceremonia de semnare a Tratatului de Aderare la Uniunea Europeană — 25.04.2005.
  • La 26 septembrie 2006, la Strasbourg, Comisia Europeană a prezentat raportul comprehensiv de monitorizare a României și Bulgariei, în care s-a făcut precizarea, pentru prima dată, că cele două state candidate sunt pregătite să adere la 1 ianuarie 2007.
  • La 24 noiembrie 2006, Republica Federală Germania a ratificat Tratatul de Aderare al României și Bulgariei la Uniunea Europeană, fiind ultimul stat care încheie acest proces necesar.
  • Consiliul European de la Bruxelles, din 14-15 decembrie 2006,  a confirmat aderarea României și a Bulgariei la Uniunea Europeană la 1 ianuarie 2007.
  • Sedința comună solemnă a Senatului și Camerei Deputaților, consacrată adoptării 'Declarației Parlamentului privind aderarea României la Uniunea Europeană' (20.12.2006)

După primirea în UE, România are reprezentanți în toate instituțiile europene, iar cetățenii săi beneficiază de drepturile conferite de cetățenia europeană. Limba română a devenit una dintre limbile oficiale ale UE, toate documentele comunitare urmând a fi traduse și în limba română.