"Romania este o tara cu o ingalitate a veniturilor foarte mare si foarte volatila. In perioada de criza, inegalitatea veniturilor a scazut. A scazut prin comprimarea veniturilor pur si simplu. Trebuie spus foarte clar: noi am aplicat politici de devalorizare foarte brutale. La noi nu s-au aplicat stabilizatori automati ca in alte state, noi am aplicat brutal; au scazut salariile, au scazut pensile si astfel a scazut inegalitatea veniturilor. Noi am intrat in UE la 50 de ani de la fondarea UE, intr-o perioada de criza. In ansamblul UE, in criza nu au fost mari variatii. La noi, insa, inegalitatea a scazut. Cum am inceput sa crestem, cum a crescut si inegalitatea. Asta arata ca la noi fie stabilizatorii automati nu functioneaza fie sunt foarte vulnerabili", a explicat zilele trecute Catalin Ghinararu, unul din putinii expertii pe care Romania ii are pe piata muncii. Datele lui au fost ulterior confirmate de BNR si de Statistica.

Catalin GhinararuFoto: Hotnews

Avem o economie foarte vulnerabila si foarte volatile si vom ramane o buna perioada de timp in aceasta categorie.

"La fiecare mie de euro calculata la paritatea puterii de cumparare observam ca la fiecare 1000 de euro crestem inegalitatea. Cresterea economica este destul de neprietenoasa-cresterea economiei este asociata cu cresterea inegalitatii.

Exista doi parametric: inegalitatea veniturilor si inegalitatea distributiei veniturilor. Pot exista societati foarte egalitare in care inegalitatea distributiei este foarte ridicata. E vorba de acele societati in care sunt oameni foarte saraci si atunci inegalitatea veniturilor se duce in jos", mai spune Ghnararu.

In Franta, la fiecare mie de euro castigata, se reduce inegalitatea veniturilor. In Germania, inegalitatea se mentine constanta- acolo stabilizatorii automati functioneaza. Noi ne aflam in grupa cu Grecia, cu Spania, cu Regatul Unit

La 10 ani de la aderarea la UE am castigat in prosperitate materiala, dar inegalitatile de venituri raman semnificative.

Ce sunt stabilizatorii automati?

Componentele veniturilor si cheltuielilor bugetare care sunt influentate de ciclul economic actioneaza ca "stabilizatori automati", ei contribuind la netezirea ciclului economic si scaderea volatilitatii PIB, cu impact benefic asupra potentialului de crestere economica pe termen lung. Stabilizatorii automati pot actiona atat in zona de venituri cat si in cea de cheltuieli bugetare. Daca avem in vedere partea de venituri, cand economia se afla pe partea descendenta a ciclului economic (in recesiune), veniturile bugetare scad, fiind colectate mai putine taxe si impozite (acestea fiind influentate de activitatea economica). Aceasta scadere stimuleaza cererea agregata, contribuind astfel la stimularea cresterii PIB. In situatia in care economia se afla intr-o perioada de "boom" a ciclului economic, veniturile bugetare cresc ciclic, ceea ce face ca veniturile agentilor sa scada, contribuind astfel la limitarea expansiunii cererii agregate. Daca avem in vedere partea de cheltuieli bugetare, stabilizatorii automati actioneaza de regula prin intermediul sistemului de compensatii si ajutoare pentru someri. Astfel, in cazul in care economia este in recesiune si creste rata somajului, cresterea compensatiilor si ajutoarelor de somaj stimuleaza cererea agregata, iar in cazul unui boom economic, scaderea acestor ajutoare limiteaza expansiunea cererii agregate.

Astfel, stabilizatorii automatii (soldul ciclic al bugetului - diferenta dintre veniturile bugetare si cheltuielile bugetare de natura ciclica) actioneza ca o "frana" pentru activitatea economica cand PIB-ul efectiv este peste nivelul sau potential, respectiv ca un "stimul" pentru activitatea economica in perioadele cand PIB-ul efectiv este sub nivelul sau potential. Astfel, PIB-ul efectiv este "fortat" automat sa se stabilizeze la nivelul sau potential, explica Ionut Dumitru, seful Consiliului Fiscal.

  • Mecanismul descris functioneaza cu atat mai puternic cu cat sistemul de impozitare este mai progresiv

Economistul sef al BNR, Valentin Lazea a confirmat marti faptul ca redistributia ii face pe oameni sa fie nemultumiti in sensul ca "fructele cresterii economice" nu se simt in buzunarul tuturor si ca exista discrepante atat intre regiunile tarii cat si intre categorii de varsta sau grupe ocupationale. Printre posibilele solutii de a diminua inegalitatea, Lazea a mentionat revenirea la globalizarea veniturilor, impozitare progresiva, cresterea salariului minim, imbunatatirea educatiei, dar si cresterea mobilitatii fortei de munca.

Economistul sef al Bancii Nationale a mai precizat ca in ultimii 25 de ani am avut doua perioade de reforme importante, 1997- 2006 si 2010-2014, care au alternat insa cu perioade modeste.

Potrivit oficialului BNR, Romania a reusita sa obtina spre mijlocul anului 2015 indicatori macroeconomici impresionanti ca urmare a masurilor luate in intervalul 2010 - 2014. Astfel, din 2015 si pana in prezent, Romania indeplineste cele cinci criterii de la Maastricht. In plus, Romania a ajuns la un moment sa indeplineasca MTO - medium term objective sau obiectiv bugetar pe termen mediu. Mai mult, Romania a ajuns sa indeplineasca 13 dintre cei 14 indicatori din tabelul de bord urmarit in cadrul Semestrului European, potrivit Agerpres.

Cele mai multe dintre aceste realizari au fost pastrate, dar unele sunt in pericol din cauza politicilor prociclice, in primul rand fiscale dar si salariale, spune el.