Isarescu: Pentru mine ca economist e o mare problema sa ai 4 milioane de oameni pe care nu-i contabilizezi, oameni apti de munca dar care nu au si nici nu cauta un loc de munca. Inseamna ca ai probleme serioase!

Joi, 9 noiembrie 2017, 16:46 Economie | Finanţe & Bănci

"Pentru mine ca economist e o mare problema sa spui ca ai excedent de cerere agregata, ca nu-ti merge economia, cand in acelasi timp ai 4 milioane de oameni pe care nu-i contabilizezi, oameni apti de munca dar care nu au si nici nu cauta un loc de munca. Inseamna ca ai probleme serioase!", a explicat joi Mugur Isarescu una din dilemele sale. Din cele 4 milioane, doar unul din zece ar fi dispusi sa munceasca, dar nici acela nu cauta de lucru. Din cele 4 milioane, doua milioane traiesc in mediul rural, tot jumatate (46%) au doar studii gimnaziale, iar unul din doi are studii liceale, postliceale sau scoala profesionala. O persoana din 3 e in varsta, mai dificil de (re)integrat. Dintre tineri, 20% nu sunt implicati in nicio activitate (nici scoala, nici job). Si mai avem un flux net aproape nul de persoane care (re)intra in activitate in ultimii 6 ani , a mai spus joi Isarescu.

Este populatia inactiva o solutie pentru detensionarea pietei muncii?
Potrivit raportului publicat joi de Banca Nationala, dimensiunea acestui fenimen este relativ ridicata, rata de inactivitate, calculata ca raport intre populatia inactiva si cea in varsta de munca, plasandu-se in trimestrul II 2017 la 32%, una dintre cele mai inalte din UE.
Care ar fi cauzele pentru care avem aceasta problema?"

•  Un procent atat de scazut se datoreaza probabil, in buna masura, perceptiei unui cost de oportunitate prea ridicat atasat renuntarii la asistenta sociala in favoarea unui loc de munca (diferenta dintre ajutorul social si salariu, timpul liber sacrificat).
• In plus, nu trebuie ignorat faptul ca jumatate dintre aceste persoane traiesc in mediul rural, in multe cazuri slab conectat la reteaua de transport, dar si din punct de vedere informational (de exemplu, cu privire la oportunitatile de angajare). Chiar daca aceasta este categoria care, prin cresterea numarului de lucratori neremunerati in agricultura, a condus la majorarea ratei de participare cu 2 puncte procentuale in trimestrul II 2017, efectele pozitive ale evolutiei asupra conditiilor de pe piata muncii sunt mai curand limitate: pe de o parte, tensionarea se manifesta pe alte segmente de activitate, pe de alta parte, raportul dintre populatia ocupata in agricultura si contributia acesteia la formarea PIB este deja disproportionat.
  
• Si daca ar fi fost motivati sa munceasca sau informati cu privire la locurile de munca vacante, nivelul de pregatire in general scazut (circa 60% au doar studii gimnaziale sau o scoala profesionala) si deteriorarea in timp a abilitatilor acestora, datorata perioadei prelungite de inactivitate, fac putin probabil ca acestia sa corespunda cerintelor angajatorilor, in absenta unor cursuri de reprofesionalizare.
  

Oferta excedentara de forta de munca este deja caracterizata de un nivel scazut de pregatire, care nu corespunde cerintelor firmelor angajatoare, desi exista interes pentru candidatii cu acest profil, potrivit celui mai recent studiu Manpower privind deficitul de talente, care arata ca posturile care se ocupa cel mai greu nu sunt doar cele de ingineri, ci si cele de muncitori si meseriasi calificati.

• Analiza pe grupe de varsta releva ca cele mai ample decalaje ale ratei de inactivitate se intalnesc la nivelul tinerilor (15-24 de ani) si al varstnicilor (55-64 de ani). In ceea ce priveste adultii (25-54 de ani), care reprezinta practic nucleul capitalului uman intr-o economie, rata de inactivitate in Romania este foarte apropiata de cea din UE (16% fata de 14%). Astfel, spatiul de imbunatatire pe acest segment este relativ mai restrans, cu atat mai mult cu cat doar 20% dintre aceste persoane sunt interesate sa munceasca (comparativ cu 30% in UE) si majoritatea traiesc in mediul rural (peste 50%).
  
• In cazul tinerilor, era de asteptat o rata mai mica de participare, dat fiind ca o parte importanta a acestora urmeaza o forma de invatamant sau instruire (circa 80%, nivel inferior insa mediei europene, situate la aproximativ 90%).
  
• Rezultatele slabe la testele internationale pun totusi sub semnul intrebarii masura in care acestia pot constitui o resursa puternica de forta de munca in viitor. Mai mult, in ceea ce priveste tinerii din afara sistemului scolar, faptul ca nu sunt implicati in niciun fel de activitate (nici educationala, nici lucrativa) le diminueaza substantial sansele sa devina o resursa viabila pe piata muncii.
  
• Cel mai amplu decalaj fata de Europa (si in crestere) este intalnit insa in cazul persoanelor cu varsta intre 55 si 64 de ani, care reprezinta practic o treime din totalul persoanelor inactive. Rata de inactivitate pe acest segment este extrem de ridicata (circa 54%), progresul fiind relativ redus fata de anul 2005, cand aceas ta se situa la 60%. La un nivel similar s-a situat si media UE, insa reformele realizate de statele membre pentru mentinerea fortei de munca in activitate o perioada mai indelungata, in conditiile accentuarii fenomenului de imbatranire a populatiei, s-au reflectat intr-o diminuare substantiala a gradului de inactivitate pe acest segment (40% in anul 2016).
  
• Spre deosebire de majoritatea statelor europene, unde fluxul net de persoane care isi modifica statutul din inactiv in activ si invers este pozitiv, in Romania acesta a fost aproape nul in ultimii 6 ani, chiar usor negativ in medie.
  
• Ca pondere, iesirile din populatia inactiva in decursul unui an reprezinta aproximativ 20% din total (procent care se situeaza din nou printre cele mai scazute din Europa, nivelul din statele performante fiind chiar dublu), ceea ce sugereaza un grad relativ ridicat de inertie.
  
• Presupunand ca nu ar mai avea loc alte modificari ale stocului actual de persoane inactive si ca toate acestea ar fi motivate sa caute un loc de munca, ar fi necesari aproximativ 6 ani pentru trecerea acestor persoane in randul activilor. Scenariul este insa putin plauzibil dat fiind ca prognozele24 privind evolutia populatiei (realizate in vederea cuantificarii impactului in plan economic al imbatranirii populatiei) sunt pesimiste, indicand o diminuare a numarului persoanelor in varsta de munca in Romania cu 1,7 milioane pana in anul 2030 (-13%, una dintre cele mai pronuntate scaderi din UE).
  

In concluzie, este putin probabil ca (re)insertia persoanelor inactive sa joace un rol semnificativ in detensionarea pietei muncii, in absenta unor masuri active de integrare, in special a varstnicilor, si a unor investitii intr-un sistem de educatie performant, gandit pe tot parcursul vietii si cat mai bine adaptat la cerintele pietei (inclusiv cursuri de pregatire in vederea desfasurarii unei activitati agricole eficiente), arata Raportul BNR.

Citeste si: Romania e pe locul al treilea in regiune dupa dificultatea de a gasi forta calificata de munca

sau

Romania- tara in care, atunci cand o ducem bine, inegalitatile salariale cresc. Cand o ducem prost, ele scad

 Reformele sunt cu atat mai necesare cu cat gradului ridicat de neparticipare ii sunt atasate repercusiuni in plan social, Romania avand una dintre cele mai ample rate de saracie intre statele din spatiul comunitar. Pentru finalul anului 2017 se contureaza semnale mixte privind evolutia numarului de angajati. Astfel, Sondajul CE-DG ECFIN sugereaza stabilitatea ritmului recrutarilor in industrie si constructii, dar extinderea schemelor de personal in comert si serviciile de piata.