"Ar trebui sa se inteleaga mai bine faptul ca in momentul in care contul general al Trezoreriei Statului este la Banca Nationala, banii care ajung in acel cont sunt retragere de masa monetara. Distrugere temporara, ca sa spunem asa- de o saptamana sau doua- de masa monetara. Cu alte cuvinte, daca ei au retras in perioade de varf, atunci cand se platesc impozitele, MFP ajunge sa aiba in cont si 20 de miliarde de lei. Noi le-am dat 9 miliarde si am compensat practic extragerea de masa monetara. De regula, banii sunt atrasi de MFP exact in perioada cand bancile isi formeaza rezervele minime obligatorii- in jurul datei de 24 ale lunii. Si atunci orice banca, orice trezorieri- si ganditi-va ca sunt 40 de banci deci 40 de trezorieri care se uita ca la cartoful fierbinte la cati bani au in cont", a explicat joi Guvernatorul BNR Mugur Isarescu.
O banca normala are cateva sute de incasari si de plati pe zi, a mai spus joi Isarescu. "In plus, el trebuie sa tina in rezerva minima obigatorie un minim de lichiditate. E ca la baia de ulei de la motoruul masinii", explica numarul 1 din BNR. Trebuie sa ai acolo niste ulei, ca altfel iti distrugi motorul." Daca ei nu tin suma necesara, vine BNR si ii aplica o dobanda penalizatoare. Le-am dat flexibilitatea sa nu tina in fiecare zi, ca e foarte greu sa tina acolo o suma minima - sa faca o medie pentru 30 de zile . Dar la inceputul perioadei de rezerva minima obligatorie, cei 40 sunt prudenti", precizeaza Isarescu.
Acestea sunt doua lucruri care s-au intamplat in septembrie, pentru prima oara dupa foarte multi ani. La inceputul perioadei de rezerva minima obigatorie a venit si o colectare mai buna a Trezoreriei. "De regula ramaneau in piata 2-3 miliarde de lei. Fiecare trezorier stia ca o sa apara un deficit la mine in cont. Dar merg in piata si vine R. O banca care incepe cu R si care avea permanent surplus de lichiditate permanent. Si trosc!, ii lasa in piata. Si eu ii dau lui mai mult decat daca i-ar lasa in piata si i-ar lua BNR la facilitatea de depozit. Ii dau cu 0.3-0.4 dobanda mai mare. Si trece o zi, trec doua, si nu mai apare R! Ca Finantele au colectat mai bine si i-au luat lui R lichiditatea. Si R n-a mai pus bani in piata. Asa sunt bancherii, sunt speriosi!", a mai adaugat Guvernatorul.
El a mai explicat faptul ca o lichiditate scazuta in piata ajuta cursului leului. "Duce dobanzile in sus si nu depreciaza cursul, ci impotriva, scade cursul. O lichiditate scazuta inseamna ca fiecare cauta bani si daca nu gasesc, incep sa vanda valuta. Iar daca-i strangi prea tare cu lichiditatea, cursul nu creste ci scade. Dar dobanzile n-o sa mai vina unde-au fost pentru ca limita de jos deja e 0.75, conditiile de piata sunt mult mai stricte si noi am declarat ca vom gestiona ferm lichiditatea. Nu se impaca flexibilitate mai mare cu lichiditate mai laxa. Nu mai merge! Flexibilitate mai mare a cursului cu gestiune laxa sau adecvata a lichiditatii nu se imppaca; iti dai cu stangul in dreptul! Cred ca a inteles si Raiffesen...", a conchis Isarescu, zambind.
Reamintim ca indicele Robor la 3 luni, in functie de care sunt calculate dobanzile la creditele in lei ancorate la dobanda variabila, a crescut pana la nivelul de 1,87%, Indicatorul a crescut accelerat din data de 18 septembrie, cand a atins nivelul de 1%.
9
9
