"Un angajat cu contract part-time in baza caruia va fi remunerat anul viitor cu un salariu brut de 600 RON, nu va castiga suficient astfel incat sa acopere cei 665 RON datorati drept contributii sociale. Chiar si cu majorarea deducerilor personale, aceasta categorie de angajati va avea de pierdut. De exemplu, daca luam cazul unui angajat cu jumatate de norma, care in prezent castiga 725 RON, iar din 2018 va castiga 950 RON (i.e. 50% din salariul minim brut) si are 2 persoane in intretinere, acesta va avea un venit net diminuat cu 52% incepand cu ianuarie 2018", se arata intr-un document transmis vineri de reprezentantii Coalitiei pentru Dezvoltarea Romaniei. Documentul cuprinde pozitia CDR cu privire la propunerile legislative de modificare a Codului Fiscal si poate fi citita in atasament.

Dragos Petrescu, proprietar City Grill si coordonator al CDRFoto: Hotnews

"Consideram ca modificarile propuse sunt mult prea profunde pentru a fi adoptate printr-o Ordonanta de urgenta si ar trebui adoptate de catre Parlament, in cadrul unui proces legislativ normal. In coroborare cu principiul predictibilitatii si stabilitatii statuat in Codul Fiscal, precum si cu prevederile din Codul Fiscal prin care modificarile cotelor sau introducerea unor noi impozite trebuie adoptate cu minimum 6 luni inainte de a intra in vigoare, solicitam respectarea acestor principii si adoptarea legislativa in regim normal prin Parlament, cu un termen de implementare de minimum 6 luni.

In numele membrilor din cadrul Coalitiei pentru Dezvoltarea Romaniei (CDR), dorim sa reiteram inca o data importanta cruciala a transparentei cadrului fiscal, precum si efectele ce ar putea fi generate ca urmare a aplicarii masurilor propuse. Avand in vedere consecintele extrem de grave si blocajele ce pot interveni in economia Romaniei, CDR propune ca, inainte de implementarea efectiva a acestor masuri sa existe un dialog real si constructiv cu privire la propunerile in domeniul fiscalitatii", se mai arata in documentul Coalitiei.

  • 1. Cu privire la transferul contributiilor in sarcina angajatului

Consideram ca trebuie luate masuri astfel incat sa nu fie incurajata renuntarea la contractele cu timp de munca partial, care in unele situatii/sectoare de activitate ar duce la cresterea volumului de forta de munca remunerata la negru, efect contrar a ceea ce se doreste de fapt.

In consecinta, solicitam analizarea celor de mai sus si propunem (i) anularea implementarii transferului contributiilor catre angajat sau (ii) implementarea principiilor si adoptarea legislativa in regim normal prin Parlament, luand in considerare un termen minim de 6 luni.

  • 2. Cu privire la regimul micro-intreprinderilor

Statisticile arata ca in Uniunea Europeana, IMM-urile reprezinta 99,8% din totalul intreprinderilor si acopera 67% din totalul ocuparii fortei de munca. In Romania, acestea reprezinta 80% din totalul companiilor. Mai mult, IMM-urile sunt percepute ca motorul cresterii si inovarii pentru o economie. Tocmai de aceea, crearea unui mediu de afaceri atractiv pentru IMM-uri a devenit un obiectiv major al Comisiei Europene si ar trebui sa fie o prioritate pentru Romania. Astfel, suntem de parere ca ar trebui eliminate posibile prevederi ce ar duce la denaturarea conditiilor concurentiale, precum masuri ce duc la cresterea sarcinii fiscale. Mai mult, obligativitatea aplicarii sistemului de impunere pe veniturile microintreprinderilor creeaza dezavantaje, astfel incat o companie care inregistreaza un profit mai mic de 6,25% din cifra de afaceri va plati mai mult conform noilor prevederi. La inceputul unei afaceri profiturile inregistrate nu sunt mari, iar contribuabilii vor incerca sa caute solutii de diminuare a cifrei de afaceri, ceea ce ar avea ca efect cresterea evaziunii fiscale.

In concluzie, aplicarea obligatorie a sistemului de impunere pe veniturile microintreprinderilor ar putea avea consecinte negative asupra antreprenoriatului romanesc, descurajand infiintarea de companii. Pe termen mediu si lung, acest lucru este contrar strategiei Romaniei de creare a unui mediu stimulativ pentru initiativa in sectorul privat si de crestere a competitivitatii

  • 3. Cu privire la impozitul pe venit, impozitarea veniturilor din activitati independente si modificarea cotelor de contributii de asigurari sociale

Supraimpozitarea muncii salariale prin neplafonarea contributiilor sociale a generat in Romania in ultimii ani tot felul de structuri mai mult sau mai putin artificiale pentru plata "salariilor mari" - PFA, microcompanii.

In contextul in care dorim sa incurajam munca in Romania si acordarea de salarii mari angajatilor (pe cartea de munca) este necesara plafonarea bazei de calcul pentru contributiile sociale la un nivel de 3 salarii medii brute pe economie, precum si alinierea/echilibrarea impozitarii activitatilor independente la acelasi nivel cu salariatii. Prin acest mecanism s-ar crea un regim echilibrat de impozitare a muncii, pe principiile contributiei si solidaritatii.

In plus, cresterea contributiilor sociale in sarcina persoanei fizice de la 16,5% la 35% va avea un impact negativ mai mare asupra veniturilor nete realizate de catre persoanele prevazute la art. 60 din Codul Fiscal, in special in cazul angajatilor, comparativ cu restul persoanelor fizice care sunt subiect al impozitului pe venit, si anume o scadere suplimentara a venitului net de 7%.

Persoanele fizice prevazute la art. 60 sunt cele cu handicap grav sau accentuat, persoanele fizice care realizeaza venituri ca urmare a desfasurarii activitatii de creare de programe de calculator, a activitatii de cercetare-dezvoltare precum si persoanele fizice ce desfasoara activitati sezoniere.

De asemenea, aceasta masura contravine principiului care a stat la baza elaborarii Ordonantei de Urgenta de a nu afecta veniturile nete ale persoanelor fizice care obtin venituri din salarii. O diminuare a cotei de asigurari sociale la 20,5% va elimina acest efect negativ.

  • 4. Cu privire la implementarea Directivei (UE) 2016/1164 a Consiliului din 12 iulie 2016 privind stabilirea normelor impotriva practicilor de evitare a obligatiilor fiscale care au incidenta directa asupra functionarii pietei interne

Este necesara clarificarea situatiilor in care se aplica plafonul deductibil de 200.000 euro.

Mai precis, intelegem ca vor fi deductibile costurile excedentare ale indatorarii pana in limita de 200.000 euro, chiar si in cazul in care un contribuabil realizeaza o baza de calcul de o valoare negativa sau zero.

Propunem ca alineatul (3) de la art. 402 sa fie amendat dupa cum urmeaza:

"In conditiile in care baza de calcul are o valoare negativa sau egala cu zero, diferenta intre costurile excedentare ale indatorarii si plafonul deductibil prevazut la alin. (4) este nedeductibila in perioada fiscala de referinta si se reporteaza potrivit alin. (7)"

In ceea ce priveste modul de calcul al dobanzii deductibile

Conform Art. 402 alin. (1) din Ordonanta, costurile excedentare ale indatorarii care depasesc plafonul deductibil de 200.000 euro sunt deduse limitat in perioada fiscala in care sunt suportate, pana la nivelul a 10% din baza de calcul stabilita conform algoritmului prevazut la alin. (2).

Intelegerea noastra este ca se supune limitarii de 10% din baza de calcul numai diferenta dintre costurile excedentare ale indatorarii si plafonul deductibil (i.e. 200.000 euro).

Prin urmare, propunem ca Art. 402 alin. (1) sa fie amendat dupa cum urmeaza:

"In sensul prezentului articol, diferenta dintre costurile excedentare ale indatorarii, astfel cum sunt definite potrivit art. 401 pct. 2, si plafonul deductibil prevazut la alin. (4) este dedusa limitat in perioada fiscala in care este suportata, pana la nivelul a 10% din baza de calcul stabilita conform algoritmului prevazut la alin. (2)."

Optiunea de a exclude institutiile financiare

Institutiile financiare nu sunt excluse de la aplicarea restrictiilor privind deductibilitatea dobanzii, desi Directiva permitea asta. Ne asteptam ca acest lucru sa ridice multe probleme in practica in ceea ce priveste anumite categorii de institutii incluse in definitia institutiilor financiare ¬ dintre acestea, probabil bancile vor fi mai putinafectate, avand in vedere ca restrictia privind costurile excedentare ale indatorarii se refera la diferenta pozitiva dintre cheltuielile de natura dobanzilor si veniturile de aceasta natura, iar bancile prin specificul business-ului lor ar trebui sa inregistreze o diferenta pozitiva in acest sens. Propunem excluderea institutiilor financiare din categoria contribuabililor carora li se aplica aceste restrictii.

Referitor la prevederile privind societatile straine controlate

La art. 405, alin. (4) se mentioneaza ca un contribuabil nu include in baza impozabila veniturile unei societati straine controlate, in cazul in care societatea straina controlata isi are resedinta sau este situata intr-un stat tert care este parte la Acordul privind SEE.

Din formularea de mai sus se poate interpreta ca in aceasta categorie sunt incluse doar Islanda, Liechtenstein si Norvegia ¬ acestea fiind statele terte (i.e. non-UE) care sunt parte la Acordul privind SEE.

Pe de alta parte, intelegerea noastra este ca scopul Directivei este sa excluda aplicarea acestor reguli pentru toate statele care sunt parte la acordul privind SEE, adica toate statele membre ale Uniunii Europene, plus Islanda, Liechtenstein si Norvegia.

In vederea clarificarii acestui aspect, propunem urmatorul text:

"Prezentul alineat nu se aplica in cazul in care societatea straina controlata desfasoara o activitate economica semnificativa, sustinuta de personal, echipamente, active si spatii, astfel cum o demonstreaza faptele si circumstantele relevante, precum si in cazul in care societatea straina controlata isi are resedinta sau este situata intr-un stat care este parte la Acordul privind SEE."

  • 5. Cu privire la mecanismul de plata defalcata a TVA

Propunerea nr. 1:anularea implementarii mecanismului de plata defalcata a TVA

Ca urmare a dificultatilor majore ce vor aparea la nivelul contribuabililor care vor aplica sistemul, si anume: i) blocarea fluxurilor de numerar; ii) costuri, obligatii si sarcini aditionale legate de adaptarea sistemelor ERP si a programelor de contabilitate; iii) modificarea procedurilor interne de lucru si instruirea personalului; iv) dezvoltarea de noi sisteme de plata si monitorizarea platilor catre conturi multiple si transferurile din contul curent in conturile de TVA, in perioada recenta mediul de afaceri si-a exprimat in mod constant ingrijorarea si dezacordul cu privire la implementarea sistemul de plata defalcata a TVA.

In consecinta, in numele membrilor din cadrul CDR, avand in vedere consecintele extrem de grave si blocajele ce pot interveni in economia Romaniei, precum si lipsa unui studiu de impact pentru care mediul de afaceri a subliniat necesitatea imperioasa, CDR propune considerarea anularii implementarii noului mecanism.

Propunerea nr. 2: Solutie alternativa cu aplicare optionala a mecanismului de plata defalcata

In situatia in care anularea sistemului nu reprezinta o optiune, ca si solutie alternativa CDR propune un model mai putin invaziv la nivelul mediului de afaceri, bazat pe sistemul ce urmeaza a fi implementat in Polonia, asa cum este descris in continuare.

In primul rand, propunerea noastra este ca mecanismul de plata defalcata a TVA sa nu fie aplicat cu caracter generalizat si obligatoriu si, in consecinta, sistemul sa ramana optional, persoanele impozabile avand libertatea de a opta pentru implementarea / incetarea aplicarii mecanismului. Subliniem faptul ca alte modele de sisteme de plata defalcata a TVA au fost propuse sau implementate, de asemenea, optional sau doar pentru anumite sectoare specifice din economie unde riscul evaziunii fiscale este ridicat, fapt ce a fost documentat prin studii concludente (e.g. in Italia se aplica un sistem similar pentru sectorul public). In aceasta situatie, nu ar mai fi necesara nici obtinerea unei derogari din partea Comisiei Europene de la prevederile legislatiei europene.

In al doilea rand, mecanismul de plata defalcata a TVA ar trebui sa afecteze doar tranzactiile efectuate intre contribuabili persoane impozabile inregistrate in scopuri de TVA (i.e. Business to Business).

In al treilea rand, avand in vedere ca actualul model de plata defalcata a TVA propus prin Ordonanta 23/2017 implica o povara administrativa si operationala excesiva la nivelul contribuabililor, propunem implementarea unui model eficient simplificat si automatizat cu un impact minim invaziv la nivelul contribuabililor, intr-o perioada de timp rezonabila care sa permita contribuabililor sa se supuna noilor cerinte.

Nu in ultimul rand, in cazul introducerii sistemului de plata defalcata a TVA cu caracter optional, fara a exista vreodata o obligativitate la nivelul tuturor contribuabililor sau a unei parti a acestora, o masura care ar incuraja optarea pentru aplicarea mecanismului ar fi acordarea unor beneficii aditionale celor prevazute deja in Ordonanta 23/2017. Urmand indeaproape exemplul Poloniei, alte beneficii pentru persoanele care ar opta pentru aplicarea sistemului ar putea fi:

  •  Valoarea TVA de plata va fi diminuata (in baza unei anumite formule), daca plata va fi efectuata dintr-un cont de TVA inaintea termenului legal de plata;
  • Rambursarea TVA in termen de 30 de zile de la depunerea cererii de catre contribuabil, cu inspectie fiscala ulterioara;
  • Eliminarea dobanzii pentru plata cu intarziere a TVA, in situatia in care 95% din TVA pentru o anumita perioada de timp este achitata prin utilizarea sistemului de plata defalcata a TVA.

Propunerea nr. 3: Recomandari punctuale cu privire la Raportul suplimentar al Senatului

In ceea ce priveste varianta propusa de catre Senat prin raportul suplimentar la proiectul de lege pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 23/2017 privind plata defalcata a TVA, in numele membrilor din cadrul CDR dorim sa reiteram faptul ca varianta propusa va conduce la consecinte nefavorabile la nivelul intregului mediu de afaceri, intrucat va afecta inclusiv societatile ce nu vor aplica sistemul dar vor efectua achizitii de la furnizori care aplica mecanismul de plata defalcata a TVA.

Astfel, conform textului din raportul suplimentar al Senatului, acestea vor fi nevoite sa efectueze platile in conturi separate, si anume in cont curent, respectiv cont de TVA pentru bunurile / serviciile achizitionate de la furnizori care aplica sistemul. Desi aceste persoane impozabile nu vor aplica sistemul, vor fi nevoite sa angajeze costuri suplimentare pentru aplicarea prevederilor legale, legate de adaptarea sistemelor ERP si a programelor de contabilitate, modificarea procedurilor interne de lucru si instruirea personalului; monitorizarea platilor catre conturi multiple s.a.m.d., intrucat in caz contrar vor fi pasibile de amenzi semnificative.

Vezi in atasament propunerile punctuale ale CDR

Avand in vedere textul actual al Ordonantei nr. 23/2017, conform caruia sistemul de plata defalcata a TVA ar trebui sa fie aplicabil cu caracter obligatoriu si generalizat incepand cu data de 1 ianuarie 2018, precum si variantele alternative propuse in perioada recenta, mediul de afaceri se confrunta cu o perioada de incertitudine, fiind in imposibilitatea de a lua anumite decizii de afaceri in lipsa unei variante finale a actului normativ privind plata defalcata a TVA. Pentru societatile care vor fi incluse in sistem de la data de 1 ianuarie 2018, indiferent de forma finala in care va fi aprobat actul normativ, acestea vor fi in imposibilitatea implementarii sistemului intr-un termen atat de scurt.

In consecinta, solicitam analizarea celor de mai sus, si anume: (i) anularea implementarii acestui sistem de plata defalcata a TVA sau (ii) implementarea unui model in care aplicarea acestei metode este doar optionala sau (iii) implementarea modificarilor propuse cu privire la Raportul suplimentar al Senatului.

  • 6. Cu privire la consolidarea de grup pentru impozit pe profit

Consolidarea de grup pentru impozit pe profit ar implica compensarea pierderilor fiscale inregistrate de catre unele companii membre ale grupului cu profiturile altora si calcularea, raportarea si plata consolidata a impozitului pe profit la nivel de grup. O astfel de masura ar reduce povara fiscala a grupurilor de companii locale si ar contribui, de asemenea, la sporirea eficientei cu care veniturile statului sunt administrate.

Grupul de lucru pentru Fiscalitate al CDR supune atentiei un prim set de recomandari pentru apartenenta si operarea grupului fiscal de impozit pe profit:

a) grupul poate fi format din contribuabili inregistrati in Romania pentru impozit pe profit

b) detinere/drepturi de vot in comun de minim 75% (conditie verificabila la data infiintarii grupului si care trebuie mentinuta pe perioada minima a grupului si oricum pana la iesirea oricarui membru din grup)

c) consolidarea se poate face pe verticala sau pe orizontala. Exemple de consolidare pe verticala si orizontala:

1. Firma-mama, persoana juridica romana, care detine cel putin 75% din actiuni / drept de vot in doua societati-fiice, persoane juridice romane (consolidarea se face intre toate cele 3 companii);

2. Doua persoane juridice romane detinute, ambele, in proportie de cel putin 75% din actiuni / drept de vot, de o persoana juridica straina (consolidarea se face intre firmele-surori);

3. Doua persoane juridice romane detinute, ambele, in proportie de cel putin 75% din actiuni / drept de vot, de o persoana fizica (consolidarea se face intre firmele-surori);

4. O persoana juridica romana detinuta in proportie de cel putin 75% din actiuni / drept de vot de o persoana juridica straina si o sucursala romaneasca a aceleiasi persoane juridice straine (consolidarea se face intre firma romaneasca si sucursala romaneasca);

d) microintreprinderile nu intra in consolidarea de grup;

e) toti membrii grupului trebuie sa aiba acelasi an fiscal;

f) cererea de intrare in grup trebuie depusa de fiecare membru al grupului;

g) formarea grupului ar trebui sa fie optionala (adica nu va fi obligatorie constituirea grupului sau intrarea in grup pentru toate entitatile care indeplinesc conditiile);

h) odata format, un grup trebuie sa contina minim 2 membri;

i) un grup trebuie mentinut pentru minim 3 ani fiscali; iesirea unui membru din grup se va face oricand conditiile nu mai sunt indeplinite, cu incepere din anul fiscal in care nu mai sunt indeplinite respectivele conditii; optional, un membru al grupului poate iesi oricand din grup dupa o perioada minima de 3 ani fiscali, caz in care, pentru anul in care a avut loc iesirea din grup, membrul respectiv revine la regimul de impozitare la nivel individual;

j) un membru al unui grup fiscal nu poate fi membru decat intr-un singur grup fiscal;

k) fiecare membru al grupului ar trebui sa faca propriul calcul individual de impozit pe profit, sa completeze si sa depuna declaratia 101 de impozit pe profit;

l) unul din membrii grupului trebuie desemnat ca ¬lider¬ al grupului; liderul va pregati si depune o declaratie ¬101-consolidata¬ care va cumula declaratiile 101 ale tuturor membrilor grupului, rezultand o pozitie ¬neta¬ de impozit pe profit/pierdere fiscala datorata la nivel de grup;

m) toate tranzactiile desfasurate strict intre membrii grupului nu vor fi supuse recalificarii din perspectiva preturilor de transfer pe perioada apartenentei la grup (imediat ce un membru iese din grup, ii devin aplicabile regulile de preturi de transfer pentru perioada de dupa iesirea din grup);

n) stabilirea regulilor de deducere/nededucere a pierderilor fiscale, in functie de momentul realizarii pierderii (inaintea intrarii in grupul fiscal, in perioada grupului), regulilor de distributie catre membrii care parasesc grupul, cu dezvoltarea de criterii de repartitie