Populatia rezidenta a Romaniei era de 19,8 milioane de locuitori in iulie 2015, potrivit datelor Institutului National de Statistica. Date fiind faptul ca se nasc mai putin romani decat mor (sporul natural e negativ) si pleaca din Romania mai multi romani decat cei care se intorc, am ajuns ca in perioada 2012-2015 sa "pierdem" aproape un sfert de milion de romani. Potrivit calculelor INS, in varianta optimista, pentru anul 2060, Romania ar putea avea 16,3 milioane locuitori, iar in varianta pesimista, doar 12,5 milioane locuitori. Varianta medie (care e si cea mai plauzibila), indica o Romanie cu 13,8 milioane locuitori. In toate scenariile, judetul Teleorman pierde cei mai multi locuitori. Vezi in text cati romani poate pierde fiecare judet.
Romania nu e singura tara care se lupta cu fenomenul imbatranirii demografice. Zilele trecute citeam ca un satuc din Alpii elvetieni- Albinen, ofera peste 20.000 de euro fiecărui adult care se va stabili acolo. Elvetienii pun si niste conditii: sa ai sub 45 de ani, sa stai minim 10 ani acolo si sa iti cumperi o casa sau sa iti construiesti una, cu minim 170.000 de euro. Daca indeplinesti aceste criterii, vei primi in plus, pe langa cei 25.000 de franci elvețieni (21.500 de euro), cate alti 10.000 de chf (8500 de euro) pentru fiecare copil care te insoteste. Pe scurt, o familie formata din sot, sotiesi doi copii ar primi 63.000 de euro pentru a-și relua viata în Albinen. Un asemenea proiect intr-o localitate din Romania poate parea insa o utopie. Detalii, aici.
Mai intai sa lamurim ce e populatia rezidenta.
Populatia rezidenta reprezinta totalitatea persoanelor cu cetatenie romana, straina si fara cetatenie, care au resedinta obisnuita pe teritoriul Romaniei. Resedinta obisnuita reprezinta locul in care o persoana isi petrece in mod obisnuit perioada zilnica de odihna, fara a tine seama de perioadele de concedii, vacante etc. Se considera ca isi au resedinta obisnuita intr-o zona geografica specifica doar persoanele care au locuit la resedinta obisnuita o perioada neintrerupta de cel putin 12 luni inainte de momentul de referinta. Resedinta obisnuita poate sa fie aceeasi cu domiciliul sau poate sa difere, in cazul persoanelor care aleg sa-si stabileasca resedinta obisnuita in alta localitate decat cea de domiciliu din tara sau strainatate.
Sa revenim.
Daca ne uitam la structura pe varste a romanilor rezidenti, observam procesul de imbatranire demografica la care asistam de cativa ani si care a dus la cresterea numarului si ponderii populatiei varstnice (65 de ani si peste).
Mai jos, evolutia medie proiectata de INS la orizontul anului 2020.
Evolutia fenomenelor demografice din perioada 2012-2015 a constituit baza scenariilor de proiectare a populatiei rezidente a fiecarui judet. S-a realizat o anticipare a nivelului fertilitatii, sperantei de viata la nastere si soldului migratoriu pe termen lung (pentru cel putin 12 luni) la nivelul fiecarui judet. Prin insumarea populatiei rezidente proiectate obtinute pentru fiecare judet s-a stabilit populatia rezidenta proiectata a Romaniei pana in anul 2060. Varianta constanta reprezinta o "varianta reper, cu rol de a compara rezultatele obtinute prin mentinerea valorilor fertilitatii, sperantei de viata si migratiei nete din anul 2015 inregistrate in cadrul fiecarui judet.
"Premisele pesimiste ale unui dezechilibru demografic grav al tarii in viitor sunt deja vizibile, anticipand posibile consecinte negative economice si sociale in general, pe piata fortei de munca, in aplicarea si functionarea corespunzatoare a sistemului de pensii, a serviciilor de sanatate, in educatie, in protectia sociala, in asigurarea echilibrului in cadrul balantei de venituri si cheltuieli bugetare ale statului, precum si ale fiecarei gospodarii a populatiei. Accentuarea imbatranirii populatiei, insotita de cresterea sperantei de viata a populatiei determina schimbari structurale in cadrul populatiei varstnice prin aparitia unei noi grupe, "varsta a patra" si anume "cei mai varstnici varstnici", persoane de peste 80 de ani, se arata intr-o lucrare publicata marti de Statistica, lucrare intitulata ""Proiectarea populatiei in profil teritorial la orizontul anului 2060".
- In varianta constanta, Romania ar urma sa ajunga in anul 2060 la 13,8 milioane locuitori. In varianta optimista, pentru anul 2060, rezultatul proiectarii la nivel national este de 16,3 milioane locuitori, iar in varianta pesimista de 12,5 milioane locuitori. Varianta medie reprezinta varianta cea mai plauzibila asupra evolutiei populatiei, pe baza careia Romania ar urma sa aiba, in anul 2060, o populatie rezidenta de 13,8 milioane locuitori. In varianta intermediara populatia rezidenta este estimata, in anul 2060, la 15,4 milioane locuitori.
- In toate variantele de proiectare, populatia rezidenta a tarii se va reduce cu valori cuprinse intre 3,6 milioane persoane (varianta optimista) si 8,8 milioane persoane (varianta constanta). Populatia feminina ar continua sa fie predominanta. Ponderea acesteia in populatia rezidenta totala in anul 2060 ar fi aproape egala in ambele variante de proiectare (51,5% in varianta optimista si 52,0% in varianta constanta), inregistrand o crestere fata de anul 2015 (51,2%).
In profil teritorial, in varianta medie, populatia rezidenta a tuturor judetelor se va diminua, in perioada 2015-2060, cu exceptia judetului Ilfov care va inregistra o crestere a populatiei, in anul 2060, cu aproximativ 216.000 de persoane (circa 50%).
- Scaderea populatiei rezidente, in perioada 2015-2060, la nivelul judetelor, in varianta medie de proiectare, va oscila intre -61,3% (Teleorman) si -7,5% (Iasi).
Judetele care ar inregistra o diminuare a populatiei sub -100.000 de persoane ar fi: Bistrita-Nasaud, Brasov, Cluj, Covasna, Giurgiu, Harghita, Ialomita, Iasi, Salaj, Sibiu, Timis, Tulcea si Vaslui. - In 2060 municipiul Bucuresti ar urma sa aiba in continuare cea mai numeroasa populatie (1,38 milioane persoane), urmat de judetul Iasi (a carui populatie va scadea la 728,7 mii persoane in 2060). Tulcea ar inregistra o reducere a populatiei cu aproximativ 97,8 mii persoane si va ramane in continuare judetul cel mai putin populat.
- Populatia rezidenta a municipiului Bucuresti si cea a judetului Prahova va inregistra pana in anul 2060 cea mai mare reducere, de -464,3 mii persoane si respectiv de -320,3 mii persoane.
- Din cele 8 regiuni de dezvoltare, in comparatie cu anul 2015, populatia rezidenta a regiunii Sud-Vest Oltenia ar urma sa se reduca la jumatate in anul 2060. La polul opus va fi regiunea Bucuresti-Ilfov care ar inregistra o scadere de -10,8% datorata cresterii populatiei judetului Ilfov.
- Scaderea populatiei din celelalte regiuni ar fi cuprinsa intre -22,4% in regiunea Nord-Est si -44,5% in regiunea Sud-Muntenia.
- Mentinerea scazuta atat a segmentului fertil al populatiei cat si al fertilitatii, sub nivelul de inlocuire a generatiilor - populatia tanara de 0-14 ani va cunoaste o scadere semnificativa in perioada 2015-2060, in varianta medie, de la 3073,7 mii persoane la 1773,4 mii persoane, iar ponderea populatiei rezidente de 0-14 ani in total populatie va scadea de la 15,5% in anul 2015 la 12,9% in anul 2060. Judetele din regiunea Nord-Est (Bacau, Neamt, Suceava si Vaslui) si din Nord-Vest (Bistrita- Nasaud, Salaj) se vor mentine si in anul 2060 in topul judetelor ￢tinere￢ cu ponderile cele mai mari ale populatiei rezidente tinere (de peste 16,0%). Judetele Dambovita, Gorj si municipiul Bucuresti se vor remarca cu ponderile cele mai mici ale populatiei rezidente tinere (de sub 10,0%)
- In varianta medie populatia rezidenta adulta din Romania va fi de 7920,4 mii persoane in 2060 (cu 5418,2 mii persoane mai putine decat in 2015), iar ponderea va scadea de la 67,3% (2015) la 57,4% (2060). In profil teritorial, populatia de 15-64 ani va inregistra o scadere in toate judetele tarii cu exceptia judetului Ilfov, in anul 2060 populatia rezidenta adulta va fi de 394,2 mii persoane, cu circa 87 mii persoane mai multe fata de anul 2015. Pana in anul 2060 este anticipata o diminuare mai accentuata a populatiei in varsta de munca in judetele din sudul tarii:, Gorj (-67,9%), Teleorman (-65,7%), Braila (-63,3%) si Valcea (-62,7%). Regiunile Vest (724,9 mii persoane) si Sud-Vest Oltenia (541,8 mii persoane) vor continua sa se incadreze si in anul 2060, in grupul regiunilor cu cel mai mic numar al populatiei in varsta de munca, la polul opus mentinandu-se regiunile Nord-Est, Nord-Vest si Bucuresti-Ilfov. Daca in 2015 judetele Ilfov, Timis si municipiul Bucuresti se remarcau cu o pondere a populatiei rezidente adulte de peste 70,0% din populatia totala, in 2060 se anticipeaza ca doar judetele Iasi si Ilfov vor avea o pondere a populatiei de 15-64 ani de peste 60,0% din populatia totala (Iasi 65,2% si Ilfov 60,2%).
- In viitor, procesul de imbatranire demografica va continua insa cu intensitati diferite la nivel teritorial. Pentru populatia rezidenta in varsta de 65 de ani si peste este anticipata o crestere numerica continua. Ponderea populatiei rezidente varstnice in total populatie rezidenta va creste in perioada 2015-2060, in varianta medie, de la 17,2% la 29,7%, iar ponderea tinerilor se va reduce de la 15,5% la 12,9%, ceea ce va duce la accentuarea gradului de imbatranire demografica a populatiei Romaniei. Daca in anul 2015, indicele de imbatranire la nivelul tarii a fost de 111 varstnici la 100 tineri, in perspectiva anului 2060 indicele de imbatranire va fi de 231 varstnici la 100 tineri. In profil teritorial judetul Gorj si municipiul Bucuresti vor fi, in 2060, zonele cele mai ￢imbatranite￢ cu ponderi de peste 38,0% din populatia totala proiectata.
Varianta intermediara
- In varianta intermediara de proiectare a populatiei rezidente s-a estimat ca reducerea populatiei, in perioada 2015-2060, va fi de -4,42 milioane persoane (circa -22,3%).
- La nivelul judetelor, in varianta intermediara, judetele Cluj, Iasi, Ilfov, Sibiu si Timis vor inregistra cresteri ale populatiei rezidente cuprinse intre 59,6% (Ilfov) si 0,6% (Iasi). Judetele Bistrita-Nasaud, Brasov si Suceava vor avea o diminuare sub -10,0%. Cele mai mari reduceri ale populatiei rezidente ar fi in judetele: Braila (-51,0%), Gorj (-50,9%), Olt (-53,9%), Valcea (-51,1%) si Teleorman (-55,5%).
- Populatia rezidenta de 0-14 ani ar inregistra o diminuare de aproape 640.000 persoane (de la 3 milioane la 2.4 mil), dar ponderea ar urma sa creasca de la 15,5% (2015) la 15,8% (2060) ca urmare a scaderii ponderii populatiei active si populatiei varstnice in total populatie.
- La nivelul judetelor, ponderile populatiei de 0-14 ani vor oscila intre 23,7% (Vaslui) si 10,0% (municipiul Bucuresti).
- Populatia in varsta de munca de 15-64 ani a crescut in ultimele doua decenii datorita generatiilor numeroase nascute dupa 1967, in perioada politicilor pronataliste.
- In varianta intermediara populatia rezidenta in varsta de munca de 15-64 ani va inregistra o reduce de la 13,33 milioane persoane (2015) la 8,49 milioane persoane (2060), iar ponderea va scadea de la 67,3% (2015) la 55,2% (2060). La nivelul judetelor ponderea populatiei rezidente de 15-64 ani variaza, pentru anul 2060, intre 48,3% in municipiul Bucuresti si 63,7% in judetul Iasi.
- In varianta intermediara ponderea populatiei rezidente de 65 de ani si peste in total populatie rezidenta va creste intre anii 2015 si 2060 de la 17,2% la 29,0%. Indicele de imbatranire la nivelul tarii in aceasta varianta va fi in 2060 de 183 varstnici la 100 tineri. La nivelul judetelor, ponderea populatiei varstnice va oscila intre 41,7% (municipiul Bucuresti) si 19,3% (Vaslui).
- In anul 2015 populatia rezidenta de 80 de ani si peste a reprezentat aproximativ un sfert din populatia rezidenta varstnica (826,1 mii persoane). Judetul Satu Mare a inregistrat cea mai mica pondere a populatiei rezidente de 80 de ani si peste (19,4% in anul 2015), iar cea mai mare pondere a fost inregistrata in judetul Botosani (27,9%). In perspectiva anului 2060 populatia rezidenta de 80 de ani si peste va creste cu 608,4 mii persoane in varianta medie si cu 829,2 mii persoane in varianta intermediara. In cadrul populatiei rezidente de 65 de ani si peste, ponderea populatiei de 80 de ani si peste va creste de la 24,2% (2015) la 35,1% (2060) in varianta medie si la 37,1% in varianta intermediara.
- La nivel teritorial, populatia rezidenta de 80 de ani si peste va creste in toate judetele, atat in varianta medie, cat si in varianta intermediara. In varianta medie, in anul 2060, un numar de 18 judete vor inregistra ponderi de peste 40,0% ale populatiei rezidente de 80 de ani si peste din populatia varstnica (Arges, Botosani, Braila, Buzau, Calarasi, Galati, Gorj, Hunedoara, Ialomita, Neamt, Mehedinti, Olt, Prahova, Salaj, Teleorman, Tulcea, Vaslui si Valcea). Numai in judetele Cluj, Ilfov, Timis si municipiul Bucuresti se vor inregistra, in anul 2060, ponderi mai mici (sub 30%) ale populatiei de 80 de ani si peste.
- In varianta intermediara, in anul 2060, ponderea populatiei rezidente de 80 de ani si peste in populatia varstnica va oscila intre 50,6% in Teleorman si 26,6% in Cluj, 21 de judete inregistrand ponderi ale populatiei de 80 de ani si peste de peste 40%. Potentialul reproductiv este direct influentat de marimea efectivului de femei de varsta fertila (15-49 ani) precum si de ponderea acestei grupe in totalul populatiei feminine.
1
15
