​10 vulnerabilitati ale firmelor care ar trebui sa-i faca mai atenti pe "revolutionarii fiscali" din Guvern. Iancu Guda, seful analistilor financiari: Stiti ce spun investitorii? Ca e haos in Romania! Ca e incertitudine si ca e mai bine sa astepte!

Marţi, 5 decembrie 2017, 14:45 Economie | Finanţe & Bănci

"​Ce facem? Uitam cat de vulnerabili suntem? Schimbam 4 ministri la Economie in 8 luni? Aducem 6 revolutii fiscale, anuntate pe holurile ministerelor- fara vreun studiu de impact- iar apoi renuntam la ele tot pe holurile ministerelor? Pai stiti ce spun investitorii? Ca e haos in Romania! Ca e incertitudine si ca e mai bine sa astepte decat sa investeasca intr-un mediu incert. Cum sa vii sa anunti o revolutie fiscala, s-o si propui si apoi s-o anulezi, fara un minim studiu de impact? Cum sa anunti ca in 6 luni vei aplica in 6 luni tuturor firmelor un impozit pe venit de 1%, 2% sau de 3%. Nu stii in functie de ce, nu stii impactul sau nu vrei sa-l spui...Dupa care spui  simplu "Am renuntat!", intr-un interviu dat tot pe un hol", a spus marti Iancu Guda, presedintele Asociatiei Analistilor Financiari Bancari din Romania, care coordoneaza si activitatea companiei Coface.

Declaratiile sale au fost facute in timpul celui de-al doilea forum de fiscalitate pentru industria serviiilor financiare, organizat de Institutul Bancar Roman.

"Vorbesti de 2400 de lei salariul minim pe economie pana in 2020. Apoi spui ca o sa fie doar 1550, apoi ca va fi de fapt 1900 de anul viitor. Daca vreau sa-mi fac un start-up si am de gand sa-mi angajez doi oameni? Ce calcule sa-mi fac in asemenea conditii? Nu mai zic de cele 15 majorari consecutive ale salariului minim in ultimii 10 ani care au dus ponderea salariului minim in salariul mediu de la 27% la 54%? Asta daca ramane salariul minim la 1900 de lei. Toate aceste majorari au fost prea repede si prea mult. E nevoie de salarii mai mari in Romania, asa este. Dar n-o faci cu oorice pret! Scopul nu scuze momentele. Dozajul si momentul este cheia, altfel ai putea avea efecte adverse", a mai spus Iancu Guda, care a predat luni si manuscrisul unei carti la editura Publica, pe aceasta tema.

"A propos de trecerea contributiilor de la angajator la angajati, suntem "amenintati" ca se va da o lege in acest sens", a mai spus seful analistilor financiar-bancari. "Nu sunt eu cel mai mare finantist pe zona de fiscalitate internationala, dar cred ca am fi prima economie de piata din lume in care Statul care ar impune prin lege companiilor private sa majoreze salariile brute ale angajatilor. Sper sa nu traim asemenea momente...", a precizat Guda

In opinia economistului roman, in contextul unor presiuni pe termen foarte scurt de ordin fiscal, Guvernul anunta peste noapte tot felul de revolutii care schimba din radacini modul in care functioneaza mediul de afaceri, fara un minim respect fata de companii. "Ceea ce creaza foarte mult haos.Ar trebui sa se permita o perioada pentru dezbateri pentru a face un lucru bun pentru mediul de afaceri. Avem un mediu de afaceri vulnerabil si nu te joci in acest context. Am constatat 10 aspecte care ne fac mai vulnerabili decat eram inaintea crizei anterioare", a mai adaugat Iancu Guda.

• 1. Suntem polarizati in "bine"

 Veniturile companiilor sunt concentrate la firmele de top
Astfel, cele mai mari 1.000 de companii generau o pondere de 35% în venitul total al mediului de afaceri în anul 2008, aceasta pondere crescând la 50% în anul 2016. Din perspectiva trezoreriei (numerarul deținut de companii în casă și conturi la bănci), cele mai mari 1% dintre companiile active dețineau în anul 2008 o pondere de 43% din totalul acestora, această concentrare ajungând la 58% în anul 2016. De asemenea, profiturile obținute de mediul de afaceri sunt mai concentrate ca nicioadată în rândul firmelor mari. Astfel, cele mai mari 1% din companii dețin 46% din profiturile obținute în anul 2016 de întreg mediul de afaceri, în timp ce această pondere este de 35% în anul 2008.

• 2. In privinta pierderilor, dispersia este mai ridicata

Deloc întâmplător, pierderile sunt mult mai răspândite în rândul mediului de afaceri (gradul acestora de concentrare este mai redus), primele 1% dintre companii înregistrând o pondere de doar 26% din totalul pierderilor raportate de întreg mediul de afaceri. Asta face ca capacitatea mediului de afaceri de a absorbi socuri fiscale sa scada.

• 3. Mediu nostru de afaceri este in stadiu embrionar

Doua din 10 companii active din Romania sunt infiintate inainte de 2000.In 1990 s-au infiintat 6900 de firme. Este un nucleu foarte mic, insa. Stiti cate mai functioneaza azi? 39. Din acestea, doar 19 au cifra de afaceri mai mare de un leu! Aproape jumatate din companiile de azi au fost infiintate dupa 2011.

• 4. Avem o structura de finantare deficitara

Pe fondul reducerii impozitului pe dividend de la 16 la 5 %, am ajuns ca intr-un an sa se achite dividende cat in 9 ani. Mai exact, 43 de miliarde de lei. Doar un leu din 3 lei dividend platit s-au intors in companie.

• 5. Avem o autonomie financiara in scadere

De la capital de lucru pozitiv (2008)  am ajuns la capital de lucru negativ (2016)

Asistam la scaderea gradului de capitalizare, de la 32% (anul 2008) la 28% (anul 2016). Dar si la cresterea ponderii datoriilor pe termen scurt in total datorii, de la 58% (2008) la 73% (2015)

Dezinvestitii nete, activele fixe scazand de la 63% (anul 2008) la 56% (anul 2015)

• 6. Interdependenta comerciala in crestere\u000B

există o creştere a duratei medii de colectare a creanţelor companiilor, de la 60 zile în 2008 la 105 zile anul trecut, ceea ce face ca firmele să fie mai interdependente, a avertizat Guda.

"Astfel, întârzierea la plata a unei facturi din cauza problemelor temporare de lichiditate sau a insolvenţei clientului va determina un şoc negativ de două ori mai mari către furnizorii creditori. Exprimând metaforic acest aspect, „o piatră aruncata în lac" (simbol al unei crize internaţionale) va genera „valuri de două ori mai înalte", a declarat Guda.

Din acest punct de vedere, analistul avertizează că sectoarele care înregistrează cea mai extinsă durată de colectare a creanţelor şi care vor fi cele mai afectate de acest fenomen sunt construcţiile, unde creşterea duratei este de la 131 zile în 2008 la 220 zile în 2016, serviciile prestate companiilor (unde creşterea este de la 126 la 216 zile) şi agricultura (o creştere de la 108 la 198 zile).

• 7. Procedura Insolventei – "sport national"

Chiar daca suntem la minime istorice cu numarul insolventelor, avem de patru ori mai multe decat media din regiune. Doar noi si Serbia avem peste 50 de companii insolvente la mia de firme active. Chiar daca numarul firmelor insolvente a scazut, pierderile generate de acestea sunt la maxime istorice. .

• 8.Regenerare distructiva

Nu este distrugere creativa, cum spune Schumpeter, ci este regenerare distructiva. In 2008, la o companie care iesea din mediul de afaceri, intrau doua. Anul trecut aveam doua companii care ies si una care intra. Raportul se apropie de 1 in prima jumatate a acestui an. Avem o problema cu calibrul acestor firme. O firma care iese are in spate 10 ani de activitate, iar cea care intra o ia de la zero.

• 9. Esecul start-upurilor46% nu au desfasurat nicio activitate in anul 2015

39% au raportat venituri mai mici de 100 K EUR; din cele 85% de companii, jumatate nu au niciun angajat, iar 20% nu au decat un singur angajat. Aproximativ 50% au ramas in functiune in 2015 (245.177 firme) si doar  2,5% inregistreaza venituri mai mari de 1 MIL EUR in 2015 (6.207 firme), dintre acestea 50% fiind companii cu actionariat strain

• 10. Resursa umana: tensionarea fortei de munca

Investim in Educatie la nivel minim din cat se investeste in Europa. Îmbătrânirea populației, scăderea forței de muncă disponibile din cauza emigrației și ponderea ridicată a populației inactive duc la limitarea potențialului de creștere economică, creșterea salariilor, alimentarea presiunilor asupra profitabilității companiilor și a sistemului național de pensii.


P.S. Mentionam ca la lucrarile seminarului din acest an nu a participat niciun reprezentant al Ministerului Finantelor, desi au fost invitati. Asta cu toate ca la editia de anul trecut Finantele au fost reprezentate la cel mai inalt nivel: ministrul Finantelor si un secretar de stat. Anul acesta iinsa nu a venit niciun reprezentant MFP.