Economia romaneasca a crescut accelerat in 2017, in special pe baza cresterii importurilor, in contextul unei productii care nu poate acoperi o cerere interna tot mai mare, stimulata de avansul salariilor, dar cresterea costurilor de finantare si deprecierea leului ar putea pune probleme serioase anul viitor, spun economistii consultati de News.ro. Institutul National de Statistica (INS) a confirmat, recent, estimarile publicate la jumatatea lunii noiembrie, referitoare la cresterea de 8,8%, pe serie bruta, a Produsului Intern Brut (PIB) in al treilea trimestru al acestui an, fata de aceeasi perioada a anului trecut. In primele noua luni ale acestui an, PIB-ul a crescut cu 7% pe serie bruta si cu 6,9% pe serie ajustata sezonier.

Comisia Nationala de Prognoza (CNP) a revizuit in sus estimarile privind cresterea economica din acest an a Romaniei, la 6,1%, fata de 5,6% cat estimase anterior. Totodata, unii economisti vad o crestere de peste 7% in acest an, in contextul unei accelerari in ultimele trei luni ale anului.

O crestere economica bazata pe importuri, care a dus la cresterea deficitului comercial, considera secretarul general al Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania (AOAR), Cristian Parvan.

"2017 a fost un an bun, dar asta pentru ca firmele au stiut in general sa se adapteze si sa obtina profit, desi au fost masuri care au incurcat antreprenorii. Economia a crescut pe consum, pe importuri, ceea ce s-a vazut clar in avansul deficitului comercial", a afirmat Parvan.

Deficitul comercial al Romaniei a fost in octombrie de 1,32 miliarde euro, in crestere cu 35,7% fata de nivelul inregistrat in aceeasi luna a anului trecut, cand a fost 971 milioane euro, potrivit datelor INS. Anul viitor, ar fi bine daca statul ar aduce mai multa claritate si predictibilitate in actiunile sale, considera Parvan.

"In 2018 speram ca statul sa ne lase sa facem afaceri. E nevoie de mai multa predictibilitate, de mai multa claritate. La split TVA si la modificarile Codului Fiscal nu avem nici acum normele de aplicare. Informatizarea ANAF ar fi o masura foarte eficienta, de asemenea", a spus Parvan.

Acest an se va incheia cu o crestere economica estimata la 7,2%, bazata in principal pe consum, dar ritmul va incetini anul viitor din cauza cresterii dobanzilor, desi cererea externa va ramane solida, a declarat, pentru News.ro, economistul sef al ING Bank Romania, Ciprian Dascalu.

"Estimam ca anul 2017 va incheia cu o crestere economica de 7,2% bazata in principal pe consum. Prognozam o incetinire la 4,7% anul viitor din cauza cresterii ratelor de dobanda, impulsului fiscal mai redus, avansului semnificativ mai mic al veniturilor reale din cauza temperarii cresterilor salariale si accelerarii inflatiei, o usoara depreciere a leului si influenta incertitudinilor de natura fiscala asupra comportamentului consumatorilor, care probabil vor deveni mai precauti. Cererea externa va ramane solida, ceea ce limiteaza riscurile unei incetiniri mai accentuate", a declarat Dascalu.

Guvernul a construit pentru anul viitor un buget bazat pe premise optimiste, iar cresterea dobanzilor ar putea reprezenta o frana, a avertizat economistul Aurelian Dochia.

"Exista riscuri legate de unele dezechilibre, in conditiile in care bugetul este construit pe premise optimiste in ceea ce priveste veniturile. Daca aceste nu se vor realiza, exista riscul cresterii deficitului bugetar. (...) Un alt risc este cel legat de cresterea dobanzilor, trend observat deja in ultimele luni ale acestui an. Dobanzile mai mari ar putea reprezenta o frana pentru imprumuturi, cu efect in consum si investitii si, implicit, in cresterea economica", a declarat Dochia, pentru News.ro.

Parlamentul a adoptat cu 255 de voturi "pentru" si 95 de voturi "impotriva" legea bugetului de stat pentru anul 2018. Partidele de opozitie au criticat bugetul de stat pe 2018, despre care au spus ca nu respecta deficitul structural asumat de Romania prin Tratatul fiscal din 2012 si ca subrezeste economia.

Proiectul de buget pentru 2018 a fost construit pe o crestere economica de 5,5%, inflatie medie anuala de 3,1%, curs mediu de 4,55 lei/euro si castig salarial mediu net lunar de 2.614 lei. Deficitul bugetar (cash) este estimat la 2,97% din PIB, in timp ce deficitul ESA este de 2,96% din PIB, cu incadrare in tinta de deficit bugetar de sub 3% din PIB, potrivit Tratatului de la Maastricht.

Totodata, economistii avertizeaza ca, cel mai probabil, indicele Robor va continua cresterea si anul viitor, iar leul nu se va opri din trendul de depreciere in raport cu euro, ceea ce va pune o presiune suplimentara pe creditare. In acest context, economistii considera ca vor exista atat persoane fizice, cat si firme care nu vor mai putea sa se imprumute sau sa ramburseze imprumuturi deja luate, ceea ce ar putea duce la cresterea numarului de insolvente.

Economistii avertizeaza si asupra riscurilor externe, in special cel reprezentat de strategia Rezervei Federale americane (Fed), care a demarat un amplu program de reducere a obligatiunilor detinute. In contextul in care Fed vrea sa-si reduca activele de peste 4 trilioane de dolari si sa vanda o mare parte din obligatiunile cumparate dupa 2008 pentru sustinerea economiei, economistii avertizeaza ca aceasta operatiune ar putea duce la scaderea pretului obligatiunilor si la cresterea dobanzilor.

Un alt risc este cel legat de situatia Poloniei, care a fost sanctionata recent de Comisia Europeana (CE). CE a anuntat ca a declansat o procedura fara precedent impotriva Poloniei, care poate conduce la privarea tarii de drepturile de vot in cadrul Uniunii Europene, din cauza refuzului Varsoviei de a modifica reforme judiciare controversate.

Presedintele Klaus Iohannis a spus intr-o discutie informala cu jurnalistii, ca exista riscul ca Romania sa fie sanctionata de UE, pe modelul Poloniei, iar ￢urmarile vor fi pe masura gravitatii modificarilor￢. El a spus ca efectele OUG 13 inca persista si ca in afara nu se intelege ce doreste Romania, pare ca mai degraba vrea sa o ia inapoi.