Raport: Cele mai mari riscuri sunt conflictele posibile cu Uniunea Europeana: unul cauzat de politica fiscala, iar al doilea cauzat de modificarile legilor justitiei

de DP     HotNews.ro
Marţi, 30 ianuarie 2018, 15:08 Economie | Finanţe & Bănci


 documente
(30 Ian 2018) PDF, 369KB
"Anticipam o temperare a cresterii economice la 4,6% in 2018 si la 3,5% in 2019 din cauza incertitudinilor fiscale, inaspririi conditiilor monetare reale si a cresterii economice bazate prea mult pe consum in 2017", se arata in raportul trimestrial al Unicredit, transmis marti, investitorilor. "Estimam o depasire temporara a limitei superioare a intervalului de variatie al tintei de inflatie pe parcursul anului 2018, fapt care va forta BNR sa inaspreasca conditiile monetare. Pincipalele riscuri sunt fiscale si politice, cele din urma referindu-se la incercarile de a limita independenta justitiei. Romania risca un conflict cu Comisia Europeana pe cele doua subiecte", se mai arata in raport. Vezi atasat documentul citat.  

Ce mai arata raportul:

  • Anticipam incetinirea cresterii economice la 4,6% anul acesta si la 3,5% in 2019, de la 6,6% in 2017. Aceasta incetinire este rezultatul direct al faptului ca expansiunea economica se bazeaza prea mult pe consum si stocuri, in timp ce investitiile sunt afectate de incertitudinea fiscala si de favorizarea masurilor populiste. Ritmul de crestere ar putea incetini chiar mai mult daca va fi nevoie de cresterea taxelor sau reducerea cheltuielilor publice pentru a mentine deficitul bugetar sub 3% din PIB. 
  •  Costurile de finantare mai mari si mediul fiscal imprevizibil ar putea afecta cresterea economica in 2018-19. Conform Bancii Nationale a Romaniei (BNR), cresterea ratelor dobanzii ROBOR ar putea mari numarul creditelor neperformante in 2018 fata de 2017. Pentru a adresa problema colectarii veniturilor bugetare, care este cea mai slaba din UE, autoritatile vor introduce obligativitatea folosirii caselor de marcat electronice de catre companii in iunie-august 2018, cu intentia optimista de a colecta venituri suplimentare anuale de pana la 9 miliarde de lei (reprezentand aproape 1% din PIB).
  • In plus, mecanismul platii defalcate a TVA va fi aplicat selectiv. Schimbarile frecvente ale legislatiei fiscale ar putea cauza intarzieri la platile din sectorul privat, care sunt deja cele mai mari din Europa Centrala si de Est2 (o medie de 69 de zile). Acest fenomen este explicat de faptul ca firmele pastreaza rezerve pentru a evita potentialele crize de lichiditate si pentru a acoperi majorarile neprevazute de taxe.
  • O inasprire fiscala mascata ar putea incetini semnificativ cresterea salariului mediu net. In primul rand, contributiile sociale au fost  transferate in totalitate in sarcina angajatilor. In cazul in care companiile nu cresc salariile brute pentru a compensa acest transfer de contributii, salariile nete vor creste mult mai incet decat anul trecut. In al doilea rand si chiar mai important, cota unica de impozitare ar putea fi inlocuita cu un sistem de taxare progresiv, cu cote mai mari pentru cei cu venituri medii si mari. Deficitul bugetar s-ar putea situa peste 3% din PIB in 2018 in cazul in care guvernul nu va majora impozitul pe venit pentru veniturile mari si nu va taia din nou investitiile publice. Mai mult, este posibil sa fie nevoie ca programul anuntat de majorari ale salariilor si pensiilor sa fie temperat pentru a mentine deficitul bugetar sub 3% din PIB in 2019. Intre timp, este probabil ca deficitul bugetar structural sa depaseasca 5% din PIB pana la finalul anului urmator, nivel atins ultima data in 2008. Romania este singura tara din Europa Centrala si de Est in care veniturile in crestere stimuleaza inflatia mai mult decat preturile locuintelor. Acestea din urma cresc intr-un ritm mai incet decat cel din regiune din cauza averii financiare a populatiei mai mici si a convergentei preturilor locuintelor la plafonul de 72.500 euro din programul "Prima Casa".
  • Cu toate acestea, este putin probabil ca acest pret maxim pentru care se acorda garantii de stat sa opreasca piata imobiliara din crestere. Chiar daca volumul constructiilor finalizate ar putea avea o crestere de doua cifre, avansul investitiilor fixe ar putea fi inferior celui din Europa Centrala din cauza unei ponderi mai mari a infrastructurii in totalul constructiilor si a reducerii investitiilor publice in anii urmatori.
  • Desi banca centrala monitorizeaza atent cresterea creditelor de consum = in special cele acordate de creditori din afara sistemului bancar - aceasta nu a adoptat masuri pentru a tempera creditarea gospodariilor populatiei, care ramane la un nivel redus ca pondere in PIB.
  • Banca Nationala a Romaniei nu poate preveni o continuare a cresterii dobanzilor pe termen scurt, din cauza accelerarii rapide a inflatiei. Inflatia totala va parasi intervalul tintit de 1,5-3,5% in T1 2018 si ar putea creste pana in preajma nivelului de 5% pe parcursul verii, in timp ce inflatia de baza (excluzand preturile volatile si administrate) va depasi 4%.
  • Alegerea BNR este intre o ajustare controlata si una necontrolata a dobanzilor. Leul ramane prea puternic, in pofida faptului ca intervalul de tranzactionare pentru EURRON s-a mutat deasupra nivelului de 4,60. Nivelul de 4,70 ar putea fi atins daca banca centrala nu va creste dobanda de politica monetara in lunile urmatoare. Majorarea dobanzii de politica monetara pe masura ce inflatia creste ar putea limita volatilitatea cursului de schimb si ar asigura atractivitatea titlurilor de stat in moneda locala odata ce inflatia va scadea spre 3%. 
  • Cele mai mari riscuri pe care le anticipam sunt doua conflicte posibile cu Uniunea Europeana (UE), unul cauzat de politica fiscala laxa, iar al doilea cauzat de modificarile legilor justitiei adoptate de Parlament in decembrie 2017. O noua procedura de deficit excesiv ar putea fi initiata in 2019. Este posibil chiar ca lansarea ei sa aiba loc deja anul acesta daca deficitul conform standardelor europene (ESA) a depasit 3% din PIB in 2017. Comisia Europeana a exprimat ingrijorari cu privire la majorarea deficitului structural al Romaniei si a solicitat guvernului ca pana in luna aprilie sa ia masuri de ajustare structurala de cel putin 0,8% din PIB pentru 2018.
  • Cateva legi aprobate spre finalul anului 2017 reduc independenta justitiei si ingreuneaza campania anticoruptie. Acestea pot fi respinse de Presedintele Klaus Iohannis o singura data. Astfel, legile ar putea intra in vigoare pana la jumatatea anului, in pofida faptului ca au fost criticate de autoritatile europene si cele ale Statelor Unite ale Americii (SUA) si de organele judiciare din tara. Consiliul Grupului de State impotriva Coruptiei (GRECO) a initiat o ancheta care va fi finalizata in martie 2018. Reducerea independentei justitiei ar putea deschide un nou conflict cu Comisia Europeana, riscul cel mare fiind o procedura conform Articolului 7 al Tratatului UE, care prevede posibilitatea suspendarii drepturilor de vot ale tarii








Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.





1993 vizualizari

  • +1 (1 vot)    
    Comentariu sters de utilizator (Marţi, 30 ianuarie 2018, 18:59)

    [anonim]



Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by